From the monthly archives: May 2011

Premiul pentru întreaga operă: GEORGE ANANIA

Premiul pentru cel mai bun volum publicat în 2010: OLIVIU CRÂZNIC – …ȘI LA SFÎRȘIT A MAI RĂMAS COȘMARUL (Editura Vremea)

Premiul pentru cea mai bună proză scurtă publicată în 2010:  COSTI GURGU – ÎNGERI ȘI MOLII (Galileo 2/2010)

Ceremonia de decernare a Premiilor Galileo și lansarea antologiei ce le este dedicată vor avea loc mîine, 28 mai, ora 14.15 la standul Millennium Books de la Bookfest (Stand B32, Pavilion C2, Romexpo).

 

Dintr-o eroare, comunicatul privind evenimentul Millennium de la Bookfest transmis ieri pe Facebook preciza ca dată a lansării ziua de 29 mai. Lansarea volumelor Millennium va avea loc așa cum am precizat, SÎMBĂTĂ 28 MAI LA ORA 14.15 minute și se va deschide cu ceremonia de decernare a Premiilor Galileo 2011.

Între participanții care au confirmat pînă acum se numără Mircea Opriță, George Anania, soții Cristina și Ștefan Ghidoveanu,  Bogdan-Tudor Bucheru, Cătălin Badea-Gheracostea, Michael Haulică, Ona Frantz, Oliviu Crâznic, Liviu Radu, Silvia Colfescu, Marian Truță, Cristian M. Teodorescu, Florin Pîtea.

Vom decerna Premiile Galileo 2011 și vom lansa antologia ce le e dedicată, apoi vom prezenta cititorilor noutățile editurii, iar autorii și traducătorii vă vor sta la dispoziție pentru autografe și povești despre și printre cărți bune.

De astăzi veți putea găsi la stand toate noutățile anunțate, inclusiv antologiile PREMIILE GALILEO 2011 și SFÎRȘITUL LUMII, precum și diverse pachete promoționale cu reduceri peste media celor 20% garantați la vreme de tîrg.

Vă așteaptă și în următoarele zile la standul Millennium (B32 din pavilionul C2 al Romexpo, a se vedea harta de mai jos), alături de subsemnatul și Michael Haulică, prietenii noștri de la FanSF, Bebe și Nicu, Assassinul de la ComputerGames, Bogdan Tudor Bucheru, Lucian Oancea, Oliviu Crâznic, doi Ghidoveni dragi tuturor.

 

V-am prezentat în zilele ce-au trecut opt din cele nouă titluri pe care Millennium vi le-a pregătit pentru Bookfest. Cel de-al nouălea a plecat azi la tipar şi va fi la standul nostru pe sfîrşitul săptămînii, taman la timp pentru o lansare sîmbătă, cu începere de la ora 14.15.


Despre …nici Torquemada, noul volum de publicistică semnat Michael Haulică, apărut în colecţia Metatext, coordonatorul acestei colecţii, Mircea Opriţă, scrie următoarele:

Michael Haulică evoluează decis, cu avantajul celui ce s‑a străduit ani în șir să urmărească riguros un fenomen mai complex decît ar putea părea el celor din afara domeniului, dar și celor „dinăuntru”, care, cu privirile aţintite doar la ceea ce‑i vizează personal, înregistrează superficial, ori neglijează complet detalii importante din SF‑ul românesc actual. [...]
În analizele sale pe text, numeroase și răbdător efectuate atît pentru condeiele consacrate, cît și pentru cei nimeriţi în vreo antologie întîmplător, autorul face dovada unui spirit critic ponderat și dispus cît mai rar să greșească. [...] Curajul de opinie nu poate fi confundat cu atacul la persoană, iar faptul că te străduiești să-ţi formezi un sistem propriu de valori, echilibrat în fond, n‑are nici o tangenţă cu actul inchizitorial. Torquemada rămîne în continuare în epoca lui revolută, iar dacă a pătruns cumva (și nu mi‑am dat eu seama) în SF‑ul românesc, atunci e cazul să‑i căutăm urmele în altă parte și în altă carte.

 

Dacă vă pare rău că profeţiile lunaticului american nu s-au împlinit şi lumea nu s-a sfîrşit sîmbăta trecută, Millennium va încerca să vă consoleze. De vineri veţi putea găsi la standul nostru de la Bookfest volumul SFÎRŞITUL LUMII: POVESTIRI DESPRE APOCALIPSĂ, editat de Martin H. Greenberg şi apărut în seria Antologiile Millennium.


În acest volum consistent, cei mai valoroşi dintre autorii de vîrf ai genurilor F&SF – Neil Gaiman, George R. R. Martin, Lucius Shepard, Robert Sheckley, Norman Spinrad, Arthur C. Clarke, Poul Anderson, Gregory Benford, Robert Silverberg, Nancy Kress, Orson Scott Card, Lester Del Rey şi mulţi alţii – şi-au dat întîlnire datorită celui mai prolific editor din lume, Martin H. Greenberg, pentru a aduce în faţa cititorilor o multitudine de poveşti despre invazii extraterestre, devastarea produsă de meteoriţi, războaie nucleare totale şi tot felul de alte scenarii ale zilelor de pe urmă ale omenirii, descriind în detalii cumplite SFÎRŞITUL LUMII!

Antologia se deschide cu o introducere semnată de Robert Silverberg. Traducerea celor 19 povestiri a fost asigurată de Sanda Andronache, Shauki Al-Gareeb, Roxana Brînceanu, Loredana Frăţilă Cristescu, Alex Maniu, Ana-Veronica Mircea şi Dan Popescu. Ilustraţia copertei îi aparţine artistului iranian Ehsan Dabbaghi.

 

Cînd l-am cunoscut, acum vreo cincisprezece ani, era un june membru al unuia dintre cenaclurile bucureştene care scoteau un fanzin numit Newsletter SF. Participa cu o povestire la un concurs Helion în al cărui juriu fusesem numit de către Cornel Secu (pe vremea aceea, maître Secu nu mă categorisea drept autoinvitat la adunările Helionului, ci chiar îmi oferea cazare şi-mi deconta deplasările… mais ou sont les neiges d’antan?). Junele autor scrisese o povestire care, întîmplător sau nu, se afla în vîrful teancului de texte ce-mi fusese pasat de Radu Pavel Gheo. Am citit-o, mi-a plăcut teribil de mult, apoi am trecut la următoarea poveste din teanc şi, după vreo jumătate de pagină, m-am lăsat păgubaş. Povestirea lui Bogdan Bucheru, căci despre el vă spuneam adineauri, reuşise să mă întroducă atît de bine în atmosferă încît îmi pierise cheful să mai citesc altceva. Bogdan a luat atunci premiul Helion (dacă bine-mi aduc aminte, la vremea aceea, la concursurile Helion nu se acordau doar premiile II şi III; se dădea un singur premiu, da’ bun!) şi-am fost printre cei care au votat pentru povestea lui şi primul care l-a felicitat.

Au trecut nişte ani şi l-am reîntîlnit la Călăraşi, la faimosul colocviu de SF din 1999; a luat şi atunci unul dintre premii. Făcea parte din Grupul Kult, în ale cărui antologii avea să publice în anii următori. Iar un an mai tîrziu, în 2000, i-am publicat la OmniBooks, vechea mea editură, volumul de debut, care purta titlul primei poveşti pe care i-o citisem, Atingerea.

Au trecut, iată, unsprezece ani, iar Millennium Books are plăcerea, cu ocazia Bookfest-ului de anul acesta, să vă ofere ediţia a doua a volumului de povestiri Atingerea. Vă invit să admiraţi coperta semnată de un artist care semnează cu pseudonimul Metamorphosis şi să citiţi prezentarea de pe coperta IV, care-i aparţine lui Dan-Silviu Boerescu.

Reeditarea Atingerii nu e un gest întîmplător. Prilejul acesteia e oferit de apariţia, cu ocazia Bookfest-ului, a unei noi culegeri de povestiri ce poartă semnătura colegului şi prietenului meu Bogdan, despre ale cărui texte, în urmă cu cîţiva ani, Bogdan Lascu, unul dintre stîlpii blogului CititorSF, afirma:

o construcţie bine pusă la punct şi abordabilă, cu texte lipsite de înflorituri stilistice inutile, ce-ţi merg direct la suflet, şi o gamă foarte largă de idei vehiculate. Marea majoritate a povestirilor poartă o puternică amprentă fantastică, alternînd cu imagini de ficţiune ştiinţifică, dovadă a usurinţei cu care Bogdan-Tudor Bucheru reuşeşte să jongleze printre subiecte şi imagini şi capacitatea de a le îmbrăca în viziuni atrăgătoare şi usor de pătruns.

Atingerea şi Anotimpurile vor fi lansate în prezenţa autorului la standul editurii de la Bookfest (pavilionul C2, stand C32), sîmbătă 28 mai, după ora 14.15. Vă aşteptăm cu drag şi cu un autor dornic să vă reîntîlnească, inclusiv pe aceia dintre voi care colecţionează autografe.

 

Caius Dobrescu – Minoic

Shebango este un oraș american imaginar. Acolo aterizează Nicu, poet marginal și redactor la o revistă dedicată animalelor de companie. Ar trebui să-l întîlnească pe prietenul său Dinu, devenit custodele memoriei lui Tidid Diomed Caraiani, un guru academic de reputație internațională, al cărui trecut românesc a ajuns, după moartea sa, subiectul unor aprinse controverse. Numai că Dinu nu este de găsit nicăieri, deși îi expediază mesaje ciudate într-un alfabet „minoic” inventat de ei în studenție. Bîjbîind printr-o Americă pe care cu greu o întelege, Nicu se lasă prins într-o intrigă detectivistică ale cărei fire se țes nu doar între pasiunile și interesele Estului și Vestului, ci și între momente dintre cele mai violente și confuze ale istoriei românești (fermentațiile legionare, lagărele anilor ’50, semi-Dezghețul și cu-totul-Reînghetul etc.). Surprizele se țin lanț, personale, naționale sau globale…

Mikkel Birkegaard – Biblioteca umbrelor

Traducere din limba daneză de Gabriela Sauciuc

Plin de mister și suspans, învăluit într‑o atmosferă ce amintește pe alocuri de abația tenebroasă din Numele trandafirului, romanul Biblioteca umbrelor vorbește înainte de toate despre magia cărților și despre forța de seducție a lecturii. Ce se întîmplă însă cînd această forță de seducție este folosită în scopuri malefice? După moartea tatălui său, Jon Campelli – un tînar avocat în plină ascensiune din Copenhaga – devine peste noapte proprietarul anticariatului Libri di Luca. Din acest mo­ment se trezește atras fără voie într‑o lume tainică, populată de societăți și organizații secrete înființate încă din Antichitate, ai căror membri sînt înzestrați cu puterea excepțională de‑a influența lectura altora și de‑a da naștere unor povești minunate, dar în același timp de‑a manipula pînă la sinucidere și crimă

Ion Manolescu – Benzile desenate si canonul postmodern (Cartea Românească)

Volumul cuprinde articole de istorie literară, cronici și studii de teorie literară și culturală grupate sub semnul culturii de consum și al noului canon constituit în a doua jumătate a secolului 20.

Ion Manolescu: „Prin zonele de interes pe care le valorifică, Benzile desenate și canonul postmodern încearcă să acopere gusturi, așteptări și niveluri de receptare nuanţate: cronici de întîmpinare ale unor bestselleruri românești ș universale, articole de teoria imaginii (aplicate benzii desenate, desenului animat sau videoclipului), studii de istoria literaturii (vizînd redefinirea noţiunii și o reevaluare a cîmpului cultural autohton), manifeste și articole programatice (în care sînt demontate o parte dintre prejudecăţile sistemului critic românesc, înainte și după 1989). Prin contactul între propriile sisteme de valori ș cele care se degajă din manuale, dicţionare, antologii, istorii sau monografii, cititorii volumului pot ei înșiși ilustra o perspectivă culturală alternativă. O perspectivă în care valorile estetice și cele sociologice coexistă, iar autorii și operele relevante ale celor două circuite (acum reunite) nu se mai exclud reciproc: Călinescu și Tolkien, Amintiri din copilărie și Beavis & Butt-Head, Patapievici și C. Arnal. Amatorii de pariuri culturale vor găsi în Benzile desenate și canonul postmodern nu numai schiţa imprevizibilă și deseori fluctuantă a fenomenului literar autohton după 1989, dar și pronosticurile autorului, cu gradul lor de realizare sau eșec (aparute iniţial în reviste culturale autohtone și într-un volum de popularizare a literaturii române în SUA, articolele și studiile din această carte sînt republicate cu cîteva minime revizuiri și completări).“

(sursă: Oana Boca, director de imagine, Polirom)

Tagged with:
 

Scott Lynch – Minciunile lui Locke Lamora

Se spune despre Ghimpele din Camorr că este un spadasin neîntrecut, un maestru într-ale hoției, o fantomã care poate trece prin ziduri. Jumătate din oamenii orașului sînt convinși că este avocatul celor săraci. Cealaltă jumătate crede că el nu este decî un mit stupid. Nici unii, nici ceilalți nu cunosc însă întregul adevăr.

Subirel și fără prea mare agilitate în mînuirea sabiei, Locke Lamora este, spre marea sa supărare, legendarul Ghimpe. Cu siguranță că nu a încurajat zvonurile cu privire la aventurile sale.

La fel de sigur este și că Locke fură de la cei bogați (de la cine altcineva ar merita să furi?), dar la săraci nu ajunge nici un sfanț.

Locke adună bani doar pentru el și pentru banda lui de Ticăloși Gentilomi.

Capricioasa și colorata lume subterană a vechiului oraș Camorr este căminul lor de cînd se știu. Dar acum un mister ucigător a început să terorizeze orașul și un război clandestin amenință să dezbine lumea subterană. Prinși într-un joc ucigaș, Locke și prietenii săi vor fi nevoiți să lupte pentru viața lor.

Maggie Stiefvater – Fior

(primul volum din trilogia Lupii din Mercy Falls)

De mulți ani Grace îi observa pe lupii din pădurile aflate în spatele casei ei. Un lup cu ochii galbeni – lupul ei – a reprezentat mereu o prezență fără de care nu mai putea să-și închipuie viața. Între timp Sam trăia două vieți: iarna, în pădurea înghețată, protejat de haită și mereu în compania unei fete neînfricate, iar vara, puține și prețioase luni petrecute ca om… pînă cînd frigul îl fãcea să se transforme la loc.

Acum, Grace face cunoștință cu un băiat cu ochii galbeni, care i se pare atît de cunoscut, încît i se taie răsuflarea. Este lupul ei, el trebuie să fie. Dar, pe măsură ce iarna se apropie, Sam trebuie să se lupte ca să își păstreze forma umană sau să riște să o piardă pe Grace, dar să se piardă și pe sine… pentru totdeauna.

Kami Garcia & Margaret Stohl – A 16-a Lună

Nu existau surprize în Gatlin County. Eram practic în mijlocul țării nicăieri. Cel puțin așa credeam. Ce tare mă înșelam! Exista un blestem. Exista o fată. Și, în final, va exista și un mormânt.

Dragoste încă din prima clipă… Încă înainte să o fi zărit pentru prima dată, ea i-a bîntuit visele: Lena, fata cea nouă de la școala lui Ethan. Lena, fata cu părul negru și ochi verzi, Lena, cea care locuiește în Ravenwood, vechea plantație pe care toți cei din Gatlin o ocolesc, toți cu excepția lui Ethan. Lena, de care Ethan se va îndrăgosti fără scăpare.

Dar Lena este urmărită de un blestem, pe care ea încearcă să îl ascundă cu orice chip. Ea este o Caster, provine dintr-o familie de vrăjitoare și la a șaisprezecea aniversare, ea va fi chemată. Atunci se va decide dacă ea va fi o vrăjitoare a luminii sau o vrăjitoare a întunericului…

Ethan știe că nu are de ales, lui îi este scris să o iubească pe Lena pe vecie. Dar va putea ea să-i rămînă alături indiferent cărei părți îi va aparține?

(sursa: Ioana Mogoșanu, RAO)

Tagged with:
 

Premiile Nebula au fost anunțate pe 21 mai în cadrul weekendului Nebula care a avut loc în Washington.

Roman

Blackout/All Clear, Connie Willis (Spectra)

Schiță
‘‘Ponies’’, Kij Johnson (Tor.com 1/17/10)
‘‘How Interesting: A Tiny Man’’, Harlan Ellison® (Realms of Fantasy 2/10)

Povestire
‘‘That Leviathan, Whom Thou Hast Made’’, Eric James Stone (Analog Science Fiction and Fact 9/10)

Nuvelă
‘‘The Lady Who Plucked Red Flowers beneath the Queen’s Window’’, Rachel Swirsky (Subterranean Magazine Summer ’10)

Premiul Ray Bradbury pentru spectacol
Inception, Christopher Nolan (director), Christopher Nolan (screenplay) (Warner)

Premiul Andre Norton Award pentru literatură F&SF pentru adolescenți
I Shall Wear Midnight, Terry Pratchett (Gollancz; Harper)

Tagged with:
 

Marian Coman, 2006

Marian Coman s-a născut la 21 mai 1977, în Mangalia. Este absolvent al Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Petre Andrei, Iaşi. Ziarist, a lucrat la mai multe ziare din Brăila şi Galaţi, în prezent ocupă funcţia de redactor-şef al cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei și al suplimentului Obiectiv cultural.

În perioada 2002 – 2007 a realizat suplimentele SF săptămînale, Monitorul SF (în Monitorul de Galaţi şi Monitorul de Brăila) şi Literatura şi artele imaginarului (în Obiectiv – Vocea Brăilei).

A debutat în suplimentul Supernova nr.64/1995 cu povestirea „Drumul spre iad“.

Este prezent cu texte în antologiile România SF 2001 (2001), Quasar 001 (2001), Noesis (2002 – în format electronic), Liternet 2002, vol. 3 (2002 – în format electronic), Alte lumi, alte legende (2002), AtelierKult. Povestiri fantastice (2005), Transformarea lui Martin Lake şi alte povestiri (2006), Millennium Est. Cinq histoires fantastiques (2007, în limba franceză), Poezie şi proză la Dunărea de jos (2008), Millennium. Fantasy&Science Fiction (2009).

Volume publicate: Nopţi albe, zile negre (2005 – Premiul KULT 2005), proză scurtă; Testamentul de ciocolată (2007), roman; Teoria flegmei. Apel la mitocănie (2008), publicistică.

Premii: RomCon 2003 categoria mass media (Monitorul SF), RomCon 2004 categoria mass media (Literatura şi artele imaginarului), Dan Merişca 2004, KULT 2005 pentru volum individual (Nopţi albe, zile negre), KULT 2006 pentru calitate literară de excepţie, Cititor SF 2007 pentru cel mai bun roman românesc (Testamentul de ciocolată).

Tagged with:
 

A apărut Gazeta SF, nr.5, mai 2011.

În cuprins: proză de Oliviu Crâznic, Dragoș Merișca (recentul laureat cu Premiul ARSFAN pentru debut) și Beatrice Badea, articole de Radu Vasile Chialda și Nicole Valcovschi, plus editorialul lui Mircea Nanu-Muntean.

Tagged with: