În perioada 31 ianuarie – 6 februarie, Millennium Books vă oferă posibilitatea de a achiziționa două volume care adună laolaltă cele mai valoroase povestiri ale autorilor lor: antologiile de autor POVESTIRI FANTASTICE semnate de Liviu Radu și Michael Haulică. Le puteți avea la prețul de numai 50 de lei [...]
În perioada 31 ianuarie – 6 februarie, Millennium Books vă oferă posibilitatea de a achiziționa două volume care adună laolaltă cele mai valoroase povestiri ale autorilor lor: antologiile de autor POVESTIRI FANTASTICE semnate de Liviu Radu și Michael Haulică. Le puteți avea la prețul de numai 50 de lei (față de 67 lei cît costă în librării), iar noi le vom adăuga un bonus constînd în primul număr al revistei Galileo și vom achita taxele poștale.
În plus, dacă la aceste două volume veți adăuga în comanda voastră unul dintre următoarele volume, veți achita doar 15 lei / titlu:
- AȘTEPTÎND-O PE SARA de Michael Haulică;
- MODIFICATORII de Liviu Radu;
- MILLENNIUM 1, antologie editată de Michael Haulică;
- KULT: POVESTIRI FANTASTICE, antologie editată de Michael Haulică.
Puteţi trimite comenzile de aici sau via e-mail la adresele din pagina de contact, dar pentru a beneficia de reducere mesajele trebuie să conţină menţiunea „oferta săptămînii”. Vă aşteptăm!
Cu întîrziere de o zi, îi urăm la mulți ani lui Viorel Pîrligras.
Viorel Pîrligras s-a născut la 29 ianuarie 1959, la Turnu Severin.
A absolvit Liceul de Artă din Craiova.
În 1970 primește o diplomă de merit la primul concurs național de BD „Aventurile colegului Minitehnicus“, iar doi ani mai [...]
Cu întîrziere de o zi, îi urăm la mulți ani lui Viorel Pîrligras.
Viorel Pîrligras s-a născut la 29 ianuarie 1959, la Turnu Severin.
A absolvit Liceul de Artă din Craiova.
În 1970 primește o diplomă de merit la primul concurs național de BD „Aventurile colegului Minitehnicus“, iar doi ani mai tîrziu cîștigă premiul I la concursul BD „Minitehnicus are o idee!“ cu lucrarea Tunelul timpului.
În anii ’80 frecventează cenaclul „Henri Coandă“, apoi înființează cenaclul „Victor Anestin“.
Publică proză SF și benzi desenate în Almanahul Anticipația, Almanahul Știință și Tehnică, Universul copiilor, Pop, Rock & Show, Vox PopRck, Curierul național, Renașterea bănățeană etc.
Printre personajele create de desenatorul Viorel Pîrliras se află Fergonautul și Oscar.
În 1988 – 1989 editează revista Orion, în 1990-1991 editează revista 467, în 1996 -1997 editează revista Omega. În perioada 2002 – 2004 este redactor-șef al revistei Fergonaut.
Albume: Escală pe Tobra (1991), Lumi paralele (1995), Caragiale: D-l Goe. Amici. Telegrame (2002).
(Îi mulțumim lui Victor Martin pentru semnalare. Informațiile au fost preluate din Dicționarul benzii desenate din România, de Dodo Niță și Virgil Tomuleț.)
Sefeul pe internet, în săptămîna 23 – 29 ianuarie 2011:
A apărut Obiectiv cultural, nr.2 (ianuarie 2011)
23 ianuarie
Veronicisme. Blogărită cronică
Horia Gârbea. Cărți noi! Oliviu Crâznic – … și la sfîrșit a mai rămas coșmarul, Editura Vremea * *
Sefeul pe internet, în săptămîna 23 – 29 ianuarie 2011:
A apărut Obiectiv cultural, nr.2 (ianuarie 2011)
23 ianuarie
Veronicisme. Blogărită cronică
Horia Gârbea. Cărți noi! Oliviu Crâznic – … și la sfîrșit a mai rămas coșmarul, Editura Vremea * *
24 ianuarie
Horia Gârbea. Cărți noi! Liviu Radu – Lumea lui Waldemar, Ed. Tritonic * * *
Michael Haulică/Colierul de perle al bunicii. Între Kostas Venetis și Calistrat Hadîmbu
Obiectiv cultural. Michael Haulică – Despre Hugo, Nebula și alti demoni
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Oferta săptămînii: Antologii de la Millennium
Cititor SF. Aspoiu – Pe scurt … (2)
Biblioteca Babel. Trecutul sub asediu
FanSF. Editura Paralela 45
Assassin CG. D-ale mele #2
Assassin CG. BD – Ianuarie 2010 #8
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. Book trailer – “The Fallen Blade” by Jon Courtenay Grimwood
25 ianuarie
Mircea Pricăjan. Productivitate pe final
Mircea Pricajan. Roland în Mejis, interviu cu Ms. Mod
Ștefan Ghidoveanu/MoshulSF. Ion Hobana împlinește azi 80 de ani. La mulți ani, maestre!
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Experiment
Cititor SF. Aspoiu – Black fuc-king Monday!
Bookblog. Alexandra Gaujan – A, dar pe asta o știm…
Assassin . BD – Ianuarie 2010 #9
Assassin CG. Barnes & Noble Exploration’s Best of 2010
Assassin CG. Nominalizarile la 2010 Philip K. Dick Award
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. A taste of Romanian SF, “LAPINS” by Michael Haulica available on The World SF Blog
26 ianuarie
Mircea Pricajan. Maratonul continuă
Mircea Coman/Scifientland. Uimire…
Mircea Coman/Scifientland. Cum ar fi fost dacă…
World SF Blog. Science Fiction in Romania since the 1990 revolution
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Cică interviu
FanSF. Lista cu dorințe
Assassin CG. Fantasy la superlativ
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. Cover art – “The Blade Itself” (Tăișul sabiei) by Joe Abercrombie
27 ianuarie
Sebastian A. Corn/Împricinatul de Corn – Adică eu însumi. Parsifal – mai încolo
Mircea Pricăjan. Chipul lui Roland
Blog de cărți. Programatorul divin
FanSF. În curînd!
28 ianuarie
Veronicisme. Apariții la început de an
NemiraBlog. Marian Truță – Javier Bardem în Turnul Întunecat
NemiraBooks. Dabija Ștefan – Urzeala Tronurilor – George R.R. Martin
Observator cultural. Michael Haulică – Ion Hobana la 80 de ani
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Moșul SF va scrie prefața!
Biblioteca Babel. Fîs cu mulți aburi
FanSF. O carte pe zi
Assassin CG. BD – Ianuarie 2010 #10
Assassin CG. Glen Cook scrie Working the Gods’ Mischief
Assassin CG. D-ale mele #3
Assassin CG. William C. Dietz pregătește Resistance: A Hole in the Sky
Dark Wolfs Fantasy Reviews. Cover art – “Ravensoul” by James Barclay
29 ianuarie
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Ce-am mai citit
Biblioteca Babel. Sesiunea spaniolă
Pagina cronicarului. Complotul împotriva Americii (Philip Roth)
PE HÎRTIE:
Dilemateca, nr.57 (februarie 2011). Michael Haulică – „Toate pisicile vorbesc cu oamenii“ (despre Lumea lui Waldemar, de Liviu Radu, Tritonic, 2010)
PROZĂ:
25 ianuarie
World SF Blog. Michael Haulică – LAPINS
29 ianuarie
AtelierKult. Cezar Mazilu Marian – Rroggii
AtelierKult. felix tzele – Sfîrşitul lui Adam
AtelierKult. Hidegcuti Catalin – Ameninţări străvechi
AtelierKult. Khaty – Acum, atunci…
Premiul William L. Crawford, acordat celui mai bun roman fantasy de debut, a revenit în acest an lui Karen Lord pentru Redemption in Indigo.
Printre cîștigătorii acestui premiu se numără: Joe Hill (2006 – 20th Century Ghosts), K.J. Bishop (2004 – The Etched City/Orașul gravat, Tritonic, 2006)
O surpriză plăcută pentru mine la începutul lui 2011 a fost pelicula Never let me go, lansată anul trecut la diverse festivaluri de film şi ignorată complet de distribuitorii români. Cel mai probabil o să treacă aproape neobservată la noi.
Povestea este plasată într-o societate distopică de după [...]
O surpriză plăcută pentru mine la începutul lui 2011 a fost pelicula Never let me go, lansată anul trecut la diverse festivaluri de film şi ignorată complet de distribuitorii români. Cel mai probabil o să treacă aproape neobservată la noi.
Povestea este plasată într-o societate distopică de după 1950, cînd transplantul de organe şi clonarea au devenit posibile. Elementele SF ale filmului sînt aduse într-un plan inferior, apar mai degrabă ca note de subsol, dar sînt cele care realizează cadrul şi setează toate condiţiile pentru evoluţia personajelor, căci aici este pus accentul, pe trei personaje: Kathy (Carey Mulligan), Ruth (Keira Knightley) şi Tommy (Andrew Garfield). Cei trei sînt colegi la Heilsham, o şcoală cu o atmosferă dictatorială, cu o organizare desăvîrşită şi copii care răspund la unison saluturilor venite din partea directoarei. Elevii par că duc o viaţă normală, dar sînt crescuţi foarte atent într-un glob de sticlă, privaţi de informaţii referitoare la lumea de dincolo de porţile liceului. Una din profesoare le dezvăluie într-un mod foarte cinic (şi prea devreme?) scopul vieţii lor: au fost creaţi pentru a deveni donatori de organe, iar viaţa lor va fi una scurtă, cu o destinaţie precisă. Imi permit acest „spoiler” deoarece este inclus în trailer şi oricum nu “situațiile neprevăzute” sînt esenţiale în acest film.
Cei trei sînt mutaţi la „Căsuţe” la împlinirea majoratului, unde aşteaptă începutul donaţiilor. Aceştia fac parcă parte dintr-un microcosmos ermetic, rarele interacţiuni cu ceilalţi oameni fiind deosebit de reci, fiind văzuţi de cele mai multe ori ca „sărmane creaturi”. Toţi sînt dominaţi de o naivitate copilărească şi o sinceritate crudă, rezultatul direct al educaţiei primite.
Dialogurile sînt oribil de amabile, rareori dure, în stil englezesc: ţi se răspunde cu amabilitate în orice situaţie, însă te aştepţi să fii înjunghiat pe la spate, iar atacatorul să-şi păstreze zîmbetul amabil forţat şi atunci cînd tu eşti deja întins pe podea. Se vorbeşte senin de „finalizare” (decesul cauzat de donaţii) – momentul în care clona îşi îndeplineşte scopul pentru care a fost creată.
Un film atipic, dureros de la un capat la altul, incomod, în care personajele par împacate cu scopul lor, iar puţinele momente de zbucium se consumă într-o furie tăcută, înecată în sine. Singurul care izbucneşte este Tommy, urlînd o dată în curtea şcolii cînd este lăsat pe dinafară pentru un meci de fotbal (o furie adolescentină, energică, trecătoare), iar a doua oară mulţi ani mai tîrziu, pentru a închide cercul, cînd își dă seama că drumul pe care îl urmează nu are poteci ocolitoare sau ramificaţii, ci are o singură destinaţie – aici urletul devine deznădăjduit, ultima reacţie a persoanei care se îndreaptă inexorabil spre sfîrşitul care i-a fost pregătit încă dinainte de naştere şi care îşi cere printr-o ultimă zvîcnire dreptul la viaţă.
Filmul este o ecranizare după romanul lui Kazuo Ishiguro şi este unul dintre cele mai triste filme pe care le-am văzut în ultima vreme, dar foarte reuşit din toate punctele de vedere. Supriza a fost cu atît mai mare avînd în vedere că regizorul Mark Romanek mai are doar două filme la activ (One Hour Photo, cu Robin Williams în rolul principal, şi Static), în rest realizînd doar diverse documentare muzicale (cu Weezer, Red Hot Chili Peppers, Morissey, Madonna sau Michael Jackson). În schimb, scenaristul Alex Garland a lucrat la 28 days later, Sunshine sau The Beach.
Legat de actori, am fost foarte impresionat de prestaţia lui Andrew Garfield, care o să fie noul Spiderman odată cu următorul film al seriei, programat să apară anul viitor. Carey Mulligan (An Education, Wall Street – Money never sleeps) face de asemenea un rol deosebit, mult peste ce am văzut în Wall Street.
Muzica superbă, peisajele tomnatice, închise şi visătoare creează o atmosferă tulburătoare, aproape sufocantă. Mi s-a făcut pielea de găină la finalul filmului cînd a reînceput imnul şcolii Hailsham cîntat de copii.
„Nu trebuia să căutăm în sufletele voastre. Trebuia să vedem dacă aveați suflete.”
(Trailer)
Alexandru Mironov s-a născut la 27 ianuarie 1942, în Republica Moldova.
A absolvit liceul la Craiova, apoi Facultatea de Matematică a Universității din București.
A fost profesor de matematică, vicecampion național la scrimă, președinte al Fedearației Române de Scrimă, ministru al tineretului și sportului. A realizat [...]
Alexandru Mironov s-a născut la 27 ianuarie 1942, în Republica Moldova.
A absolvit liceul la Craiova, apoi Facultatea de Matematică a Universității din București.
A fost profesor de matematică, vicecampion național la scrimă, președinte al Fedearației Române de Scrimă, ministru al tineretului și sportului. A realizat emisiunea Știință și imaginație la TVR1, împreună cu Mihai Bădescu.
A realizat mai multe antologii de SF, printre care: Întîmplări din mileniul III (1989), Cronici metagalactice (1990, în colaborare cu Ștefan Ghidoveanu), Cronici microelectronice (1990, în colaborare cu Ștefan Ghidoveanu și Mihai Bădescu),
α. O antologie a literaturii de anticipație românești (1983, în colaborare cu Ion Ilie Iosif și Radu Honga), O planetă numită anticipație (1984, în colaborare cu Dan Merișca) ș.a.
Printre cărțile publicate: Enigmatic, pămîntul (1977), Proiecte planetare (1988, în colaborare cu Alexandru A. Boiu), * Laboratoarele lumii de mîine (1992), În direct cu NASA (2006).
Pagina lui Alexandru Mironov pe Wikipedia, aici.
În semn de preţuire pentru Ion Hobana, la împlinirea vîrstei de 80 de ani, Editura Eagle publică în seria Seniorii imaginației volumul Oameni și stele, ediţia definitivă, de colecţie, a celor mai importante 12 povestiri science fiction ale maestrului.
„Povestirile lui Ion Hobana, citite acum, sînt ca acel [...]
În semn de preţuire pentru Ion Hobana, la împlinirea vîrstei de 80 de ani, Editura Eagle publică în seria Seniorii imaginației volumul Oameni și stele, ediţia definitivă, de colecţie, a celor mai importante 12 povestiri science fiction ale maestrului.
„Povestirile lui Ion Hobana, citite acum, sînt ca acel parfum pe care, cu siguranţă, mulţi dintre noi l-au simţit cîndva în diverse case şi pe care, din cînd în cînd, îl simt pe stradă, deşi parfumul cu pricina nu se mai produce de mult, dar iată, cineva e în posesia, poate, a ultimului flacon de pe Pămînt…“
(Michael Haulică – SF în dulcele stil clasic, Dilemateca, nr.43, decembrie 2009)
Povestirea SIHADA a lui Michael Haulică a apărut în limba engleză pe WorldSF, blogul editat de Lavie Tidhar, în traducerea Adrianei Moşoiu, sub titlul LAPINS. Textul poate fi citit aici.
World SF a mai publicat de-a lungul timpului proze semnate de Piotr Kowalczyk (Polonia), Frank Roger (Belgia), Aliette de Bodard (Franţa), Fabio Fernandes (Brazilia), Anil Menon (India), Nir Yaniv şi Lavie Tidhar (Israel), Nick Wood (Africa de Sud), A.R. Yngwe (Suedia), Jason Erik Lundberg (SUA/Singapore), Grant Stone (Noua Zeelandă).
SIHADA nu e prima povestire a lui Michael care apare în traducere. Textele sale au fost publicate de-a lungul timpului în limbile engleză, maghiară, croată, bulgară, cehă, daneză şi franceză, pe site-uri, în antologii sau reviste precum SF Crowsnest, Redsine, Anotherealm, Antipodean SF, Aphelion, Biblioteka Alexandria, The Blotter, Double Dare Press, Distant Worlds, Ink Magazine, Megaera, Nave de palavras, Science Fiction, sf4you, Stick Your Neck Out, Tempest Dream, Wild and Whirling Words, Writing.com, Galaktika (Ungaria), Terra Fantastica (Bulgaria), Taj Mahal Review (India), Science Fiction (Danemarca), Via Galactica (Croaţia).
Cu ocazia aniversării sale (pe 25 ianuarie împlineşte 80 de ani) domnul Ion Hobana oferă, cititorilor săi şi istoriografiei SF în general, o carte unică, “o istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică pană la 1900”. Apărut la Editura Academiei Române, volumul Peste o sută şi o mie de ani [...]
Cu ocazia aniversării sale (pe 25 ianuarie împlineşte 80 de ani) domnul Ion Hobana oferă, cititorilor săi şi istoriografiei SF în general, o carte unică, “o istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică pană la 1900”. Apărut la Editura Academiei Române, volumul Peste o sută şi o mie de ani recenzează toate lucrările literare de acest gen din spaţiul cultural francez, începînd cu Evul Mediu şi pînă la anul 1900.
Rod al multor ani de documentare, nu numai în Biblioteca Naţională a României, dar şi în cea a Franţei, volumul este scris într-o manieră atractivă, reproducînd numeroase pasaje din lucrările studiate, unele chiar in extenso, incitînd astfel cititorul să lectureze lucrarea originală. Mai mult, el este bogat ilustrat cu reproduceri după gravuri, desene şi picturi de epocă, sau cu copertele primelor ediţii ale multor cărţi citate.
Lucrare inedită prin conţinutul său, şi de aceea binevenită, cartea se opreşte la anul 1900, poate pentru că literatura secolului 20 a constituit obiectul de cercetare a numeroase alte studii.
Nu ştiu ce va fi peste o mie de ani, dar în mod sigur cartea domnul Hobana va constitui, ca multe alte lucrări de exegeză ale domniei sale, un jalon important al istoriografiei de profil, de-a lungul întregului secol 21.
Profităm de ocazie ca să-i urăm distinsului scriitor un călduros “La mulţi ani!”
Ion Hobana s-a născut la 25 ianuarie 1931, în Sînnicolaul Mare, județul Timiș. Scriitor, critic, teoretician al literaturii SF. Este autorul primei tezte de licență despre science fiction din România.
A publicat volume de proză, de critică, de istorie și teorie literară, precum și volume despre ozenistică, find [...]
Ion Hobana s-a născut la 25 ianuarie 1931, în Sînnicolaul Mare, județul Timiș. Scriitor, critic, teoretician al literaturii SF. Este autorul primei tezte de licență despre science fiction din România.
A publicat volume de proză, de critică, de istorie și teorie literară, precum și volume despre ozenistică, find unul dintre cei mai reputați specialiști români în domeniu.
Printre volumele publicate: Oameni și stele (1963), Un fel de spațiu (1988), Oameni și stele (2009) – proză scurtă; Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne (1979), Science fiction. Autori, cărți, idei, vol I (1983), Literatura de anticipație. Autori, cărți, idei, vol II (1986), Un englez neliniștit. H.G.Wells și universul SF (1996), Peste o sută și o mie de ani – O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900 (2010).
Biobibliografia lui Ion Hobana poate fi găsită în pagina de Wikipedia.
Ion Hobana este președintele secției Copii și tineret a Asociației Scriitorilor București.
Biblioteca Nova, Buletinul de teorie, critică și istorie a literaturii science-fiction, i-a dedicat lui Ion Hobana în întregime cel mai recent număr (ianuarie 2011 – aveți aici sumarul).
*
Monica Nicolau s-a născut la 25 ianuarie 1972, în București.
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București.
A debutat în 1995, în Jurnalul SF, cu povestirea „Gînduri și melci“.
A publicat în Jurnalul SF, Curierul Național, Cronica Româna, Nautilus.
A tradus cîteva povestiri românești în limba engleză, care au fost publicate în reviste și antologii.
A tradus volumul Un miliard de șanse, de Cory Doctorow (Millennium Press, 2007).
*
Sînziana Popescu s-a născut la 25 ianuarie 1972, în Tîrgu Mureș. A absolvit Universitatea de Medicină și farmacie din Tîrgu Mureș în 1997.
A scris teatru și proză pentru copii.
Volume publicate:
Teatru pentru prichindei: mari, mici si mititei (2005), Teatru pentru prichindei: mari, mici si mititei (2008), seria Andilandi: Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărîm (2008), Aventura gemenilor dincolo de Poiana Vie (2009), Drumul Anei prin Valea Plîngerii (2010).
Pentru volumul Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărîm, Sînziana Popescu a cîștigat premiul Asociației Scriitorilor București, în 2009, la secțiunea „copii și tineret“.
Din 2010 Sînziana Popescu este membră a Uniunii Scriitorilor.
Mai multe pe pagina din Wikipedia.
Catalogul Millennium Books 2005-2011
Numărul curent – ediţia print
