Caius Dobrescu – Minoic

Shebango este un oraș american imaginar. Acolo aterizează Nicu, poet marginal și redactor la o revistă dedicată animalelor de companie. Ar trebui să-l întîlnească pe prietenul său Dinu, devenit custodele memoriei lui Tidid Diomed Caraiani, un guru academic de reputație internațională, al cărui trecut românesc a ajuns, după moartea sa, subiectul unor aprinse controverse. Numai că Dinu nu este de găsit nicăieri, deși îi expediază mesaje ciudate într-un alfabet „minoic” inventat de ei în studenție. Bîjbîind printr-o Americă pe care cu greu o întelege, Nicu se lasă prins într-o intrigă detectivistică ale cărei fire se țes nu doar între pasiunile și interesele Estului și Vestului, ci și între momente dintre cele mai violente și confuze ale istoriei românești (fermentațiile legionare, lagărele anilor ’50, semi-Dezghețul și cu-totul-Reînghetul etc.). Surprizele se țin lanț, personale, naționale sau globale…

Mikkel Birkegaard – Biblioteca umbrelor

Traducere din limba daneză de Gabriela Sauciuc

Plin de mister și suspans, învăluit într‑o atmosferă ce amintește pe alocuri de abația tenebroasă din Numele trandafirului, romanul Biblioteca umbrelor vorbește înainte de toate despre magia cărților și despre forța de seducție a lecturii. Ce se întîmplă însă cînd această forță de seducție este folosită în scopuri malefice? După moartea tatălui său, Jon Campelli – un tînar avocat în plină ascensiune din Copenhaga – devine peste noapte proprietarul anticariatului Libri di Luca. Din acest mo­ment se trezește atras fără voie într‑o lume tainică, populată de societăți și organizații secrete înființate încă din Antichitate, ai căror membri sînt înzestrați cu puterea excepțională de‑a influența lectura altora și de‑a da naștere unor povești minunate, dar în același timp de‑a manipula pînă la sinucidere și crimă

Ion Manolescu – Benzile desenate si canonul postmodern (Cartea Românească)

Volumul cuprinde articole de istorie literară, cronici și studii de teorie literară și culturală grupate sub semnul culturii de consum și al noului canon constituit în a doua jumătate a secolului 20.

Ion Manolescu: „Prin zonele de interes pe care le valorifică, Benzile desenate și canonul postmodern încearcă să acopere gusturi, așteptări și niveluri de receptare nuanţate: cronici de întîmpinare ale unor bestselleruri românești ș universale, articole de teoria imaginii (aplicate benzii desenate, desenului animat sau videoclipului), studii de istoria literaturii (vizînd redefinirea noţiunii și o reevaluare a cîmpului cultural autohton), manifeste și articole programatice (în care sînt demontate o parte dintre prejudecăţile sistemului critic românesc, înainte și după 1989). Prin contactul între propriile sisteme de valori ș cele care se degajă din manuale, dicţionare, antologii, istorii sau monografii, cititorii volumului pot ei înșiși ilustra o perspectivă culturală alternativă. O perspectivă în care valorile estetice și cele sociologice coexistă, iar autorii și operele relevante ale celor două circuite (acum reunite) nu se mai exclud reciproc: Călinescu și Tolkien, Amintiri din copilărie și Beavis & Butt-Head, Patapievici și C. Arnal. Amatorii de pariuri culturale vor găsi în Benzile desenate și canonul postmodern nu numai schiţa imprevizibilă și deseori fluctuantă a fenomenului literar autohton după 1989, dar și pronosticurile autorului, cu gradul lor de realizare sau eșec (aparute iniţial în reviste culturale autohtone și într-un volum de popularizare a literaturii române în SUA, articolele și studiile din această carte sînt republicate cu cîteva minime revizuiri și completări).“

(sursă: Oana Boca, director de imagine, Polirom)