By Light Alone – Adam Roberts
Gollancz 2011

Am fost sigur că după Land of Headless, Adam Roberts şi-a încheiat evoluţia literară. Yellow Blue Tibia m-a pus puţin pe gînduri, dar după ce am citit acest roman mi-am dat seama cît de mult am greşit. Vocea lui Adam Roberts continuă să evolueze pe căi complet noi şi fascinante. Păcat că scriitorul britanic nu este tradus și la noi.

By Light Alone este povestea unei lumi în care nevoia de a mînca a fost eradicată prin modificarea genetică a părului, astfel încît acesta să fotosintetizeze lumina soarelui. Ai crede că avem parte de o utopie. Greşit! În mîinile lui Roberts această poveste devine o distopie în care săracii îşi lasă părul să crească şi devin şi mai săraci, iar bogaţii se tund foarte scurt, consumă mîncare așa cum consumă lumea actuală ultima modă în materie de vestimentaţie, şi devin şi mai bogaţi.

Descotorosindu-se de foame, Adam Roberts (aproape ca un pacient care se dezbracă pentru a putea fi examinat mai bine de medic) descrie o imagine mai limpede, dar tulburător de înfricoşătoare a propriei noastre lumi, a societăţii în care trăim, a familiei, a soţilor şi soţiilor noastre, a copiilor noştri.

Explorăm această lume prin ochii a patru personaje principale fascinante, fiecare fiind vocea unuia dintre cele patru capitole: George Denoone un “super-bogat” plictisit şi blazat, dar a cărui viaţă va fi întoarsă pe dos în timpul unui sejur la schi în Turcia de răpirea fiicei sale Lysa (care este vocea celui de-al doilea capitol), Marie Lewinsky, soţia acestuia, şi Issa, o fată aparţinînd săracilor, care va porni într-o odisee ce va transforma lumea. Aceste patru poveşti se ciocnesc, apoi se despart de mai multe ori, pentru ca în final toate firele să conveargă şi să ţeasă împreună ceva cu totul neaşteptat şi şocant.

Proza, ca de obicei la Adam Roberts, este superbă, aducîndu-mi aminte de Margaret Atwood. Dar în această carte proza lui Roberts nu este la fel de bună ca a scriitoarei canadiene, este mai bună. Şi să reuşeşti acest lucru în timp ce jonglezi cu personaje şi lumi SF nu este puţin lucru. Din fericire pentru noi, Roberts a reuşit să depăşească barierele mentale care o opresc pe Atwood să exploreze teritorii noi şi interesante.

By Light Alone este poate cea mai bună carte a lui Adam Robets. O recomand tuturor. Este o carte care exemplifică perfect cît de extraordinar poate fi SF-ul, cum poate face tot ceea ce realizează cărţile mainstream prin proză bună şi personaje profunde, dar făcînd, vorba lui Jo Walton, şi ceva în plus.

Nota: 5/5

Tudor Ciocârlie