Lansarea volumelor SRSFF & Eagle Publishing House
vineri 16 decembrie 2011, ora 17.00, ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Invitați : Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Mircea Opriță, Liviu Radu, Antuza Genescu, Silviu Genescu, George Lazăr, Ștefana Czeller, Ioana Vișan, Mircea [...]
Lansarea volumelor SRSFF & Eagle Publishing House
vineri 16 decembrie 2011, ora 17.00, ProspectArt, Centrul Calderon, str. Jean-Louis Calderon nr.39, sector 1, București
Invitați : Horia Gârbea, Radu Voinescu, Gelu Negrea, Mircea Opriță, Liviu Radu, Antuza Genescu, Silviu Genescu, George Lazăr, Ștefana Czeller, Ioana Vișan, Mircea Liviu Goga, Cristian Mihail Teodorescu, Mugur Cornilă, Marian Truță, Dănuț Ungureanu, Sebastian A.Corn, Ștefan Ghidoveanu
Rezultatele colaborării între Societatea Română de Science Fiction și Fantasy , Editura Eagle şi Librăria Elefant.ro sînt concretizate prin lansarea a patru volume din care primele două pe suport clasic şi celelalte două în format electronic.
Venus – povestiri erotice science fiction, prima antologie de erotic science fiction din România este volumul în care SRSFF (Societatea Româna de Science-Fiction şi Fantasy) reuneşte cele mai bune texte primite, scrise pe o temă dată pentru anul 2011, antologator Antuza Genescu.
VENUS – POVESTIRI EROTICE SCIENCE FICTION
Antologie de proză SF
Editori : Societatea Română de Science Fiction & Eagle Publishing House
Prefaţă de Marian Truţă
„Alfabetul spre Venus” de Cristian Mihail Teodorescu
„Conspiraţia ologilor” de Ştefana Cristina Czeller
„A de la Amsterdam” de Silviu Genescu
„Adevărul din privire” de Ioana Vişan
„Jucăriile pierdute” de George Lazăr
„Pata albă, cavaler argintiu, panteră blondă” de Liviu Radu
„Un fenomen trecător” de Antuza Genescu
„Emanoil Popescu, supererou” de Ştefan Ghidoveanu
*
Nominalizările la Concursul de roman „Seniorii Imaginaţiei” ediţia 2011, organizat de SRSFF împreună cu Editura Eagle:
„Călătorie în Capricia” de Mircea Opriţă
„Călătorie în Capricia de Mircea Opriţă combină satira de tip swiftian cu speculaţia SF. Romanul şi-a propus drept convenţie de bază ideea unei “ultime călătorii a lui Gulliver”, călătorie pe care personajul o parcurge nu doar în spaţiu, ci şi în timp – ambele fictive, bineînţeles, dar aflate într-o relaţie uşor de observat cu lumea noastră actuală.
În urma clasicei catastrofe navale, Lemuel Gulliver se salvează pe ţărmul unei insule ce are multe din trăsăturile României de azi. Insula Capricia face parte dintr-un arhipelag inexistent pe hărţile de la 1700, după cum şi Europa ştiută de navigator reprezintă o simplă ficţiune pentru capricieni.. O hartă cu actualele linii ale continentelor poate fi desenată doar după proiecţia Pământului pe cerul negru al Lunii.
Prins între stări sufleteşti contradictorii şi ameninţat de o nouă furtună, personajul îşi scrie testamentul, în aceeaşi manieră dramatic-amuzantă în care a fost descrisă, de altfel, întreaga sa incursiune prin lumea Capriciei.”
„Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbaţi foarte cumsecade” de Liviu Radu
„Un chestionar la care răspund trei femei, care au fost secretarele lui Adolf Hitler, Rudolf Hess şi Josef Mengele.
Într-o Germanie în care revoluţia de la sfârşitul Primului Război Mondial s-a terminat prin instaurarea unui stat comunist, Hitler reuşeşte să intre în graţiile lui Stalin, iar acesta îl promovează într-o funcţie importantă în Partidul Comunist German.
O lume în care comunismul şi nazismul sunt una şi aceeaşi ideologie, o lume în care oamenii trebuie să se adapteze regulilor dure impuse de dictatura comunistă.”
„Insula pescăruşilor” – Mircea Liviu Goga
„Pe baza transformatei Fourier, a teoriei haosului, a sincronicităţii şi a aplicării anumitor aspecte din fizica cuantică, Pantazi, student la fizică, obţine predicţii foarte apropiate de rezultatele extragerilor la loto. Dar nu reuşeşte mai mult, aşa că descoperă cum să-şi completeze metoda: prin hipnoză în masă. Pentru asta o foloseşte pe noua sa prietenă, o realizatoare de talk-show-uri, fără ca aceasta să-şi dea seama. Lucrurile evoluează însă într-o direcţie cel puţin stranie: indefinirea realităţii, un proces de “vindecare” a variantelor istorice negative, ia locul realităţii curente.
Un roman de speculaţie ştiinţifică alert şi extrem de interesant.”
Program, vineri 16 decembrie 2011, ora 17.00 :
I. Lansarea antologiei „Venus”
- Cristian Tamaș : prezentarea evenimentului și a programului
- Mugur Cornilă : prezentarea antologiei SRSFF „Venus” (cea de a treia antologie anuală a SRSFF)
- Antuza Genescu, antologator : „Science fiction și Eros”, prezentarea temei și conceptului antologiei SRSFF „Venus” (în lectura lui Cristian Tamaș)
- Horia Gârbea : prezentarea antologiei „Venus”
- Gelu Negrea : prezentarea antologiei „Venus”
- Marian Truță : „Antologia Venus, prima antologie de erotic science fiction din România”
- Dănuț Ungureanu
- Sebastian A. Corn
- Liviu Radu (autor prezent în cadrul antologiei)
- Cristian Mihail Teodorescu (autor prezent în cadrul antologiei)
- Ștefan Ghidoveanu (autor prezent în cadrul antologiei)
- Videoconferință cu autori prezenți în cadrul antologiei „Venus” : Mircea Opriță, George Lazăr, Antuza Genescu, Silviu Genescu, Ștefana Czeller, Ioana Vișan
II. Prezentarea nominalizărilor concursului „Seniorii Imaginației”
- Mugur Cornilă: prezentarea celor trei romane nominalizate în cadrul concursului „Seniorii Imaginației”
- Horia Gârbea : prezentarea romanului „Călătorie în Capricia” de Mircea Opriță
- Radu Voinescu: prezentarea romanului „Insula Pescărușilor” de Mircea Liviu Goga
- Gelu Negrea: prezentarea romanului „Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbaţi foarte cumsecade” de Liviu Radu
- Cuvîntul autorilor : Mircea Opriță, Liviu Radu, Mircea Liviu Goga
(sursa: SRSFF)
(o cronică dublă)
Cum trece vremea! Parcă ieri a fost august – adică iarăşi Atlantykron, iarăşi Păturica SF… mai pe romângleşte „Wolf’s Pack”, kă ne vede lumea internaţională şi ne ia de inkulţi… În sfîrşit: cronică dublă, timp de realizare dublu, duble mulţumiri participanţilor şi sponsorilor!
Primul „Wolf’s Pack” [...]
(o cronică dublă)
Cum trece vremea! Parcă ieri a fost august – adică iarăşi Atlantykron, iarăşi Păturica SF… mai pe romângleşte „Wolf’s Pack”, kă ne vede lumea internaţională şi ne ia de inkulţi… În sfîrşit: cronică dublă, timp de realizare dublu, duble mulţumiri participanţilor şi sponsorilor!
Gazdă și invitat: Lucian Oancea și Eugen Lenghel
Primul „Wolf’s Pack” de noiembrie a fost pe 20 ale lunii, cel de-al doilea pe 26. Prin urmare, concluzia că „Wolf’s Pack” vrea să se autodepăşească se impune de la sine. Nu vă gîndiţi la celebrul personaj Lucky Luke: „Wolf’s Pack” nu concurează cu propria-i umbră. Nu oficial, vreau să zic: doar se ştie că orice muritor trage la umbră. Iar „Wolf’s Pack” e formată din muritori – deocamdată.
Tentative de a dobîndi nemurirea au avut Eugen Lenghel în prima şedinţă şi Dan Doboş cu Ştefan Ghidoveanu în a doua.
Eugen Lenghel a citit o primă parte a unei lucrări mai ample: Călătorie în China. Autorul urmăreşte destinul unor personaje care, în plină epocă de topire a gheţurilor polare, se aventurează într-o croazieră din Suedia în China fix peste cercul polar de nord, căzînd pradă bolii de vînt… solar (scăpat prin fereastra arctică a centurilor Van Allen) şi rapacităţii companiilor turistice (prea puţin interesate de siguranţa pasagerilor). Dintre cei prezenţi, unii au apreciat scena furtunii, iar alţii efortul scriitoricesc. Discuţia a răsucit pe toate părţile veridicitatea acţiunii şi calitatea scriiturii – şi a fost o discuţie rodnică; fie şi doar pentru că ne-a dat prilejul să aflăm de la autor că lansările spaţiale au coridor taman prin sus-amintitul orificiu de la pol (1).
Dan Doboș
Dan Doboş a citit TeXworks, Violet şi Scrînciobul (autorul fiind, la acesta din urmă, vocea a doua; vocea întîi: Ştefan Ghidoveanu).
TeXworks ne poartă într-un viitor în care tehnologia de „redactare” a indivizilor umani şi din alte specii se izbeşte de un impediment implacabil, anume: cu cît urmează a fi mai performanţi, cu atît vor avea mai puţin de trăit. Dar, ştiţi cum e: decît o sută de ani cioară mai bine doi-trei ani vultur. Aşa gîndeşte şi personajul care, de ziua fiului său, cedează insistenţelor copilului şi îi cumpără un cîine astfel „redactat”. Drama se relevă cînd aflăm că, urmare a exigenţelor paterne, copilul va trăi mai puţin decît cadoul – cîinele Lucky; iar cîinele ar fi trăit şi el mai mult dacă n-ar fi fost şi exigenţele copilului, impuse cu fermitate: „vreau ca Lucky să poată face asta, asta şi asta!” Ecou al dramei tatălui cu pretenţii, drama copilului cu pretenţii, nivel intelectual superior tatălui şi viaţă scurtă reverberează dureros în drama cîinelui care va trăi exact cît să apuce moartea prematură a tînărului său stăpîn. Subiectul şi stilul au plăcut majorităţii. Păcat însă de cîine.
Popor
Într-un Violet gotic (o povestire fantastică), Stamate, Arion şi autorul (naraţiunea e scrisă la persoana întîi) conduc un cuplu de americani la Bubuita, la ruinele unui schit, o atracţie turistcă dominată de un cer mov şi bîntuită de iele. Iniţial absentă şi apoi abia sesizabilă, „falia în real” erupe larg atunci cînd aflăm că, în realitate, americanii sînt vampiri în căutarea obîrşiei lor transilvane. Începe o încleştare fantastică de forţe – adică o bătaie-n toată regula. Final mov – căci apare şi explicarea culorii din titlu. Subiectul şi stilul au stîrnit comentarii legate de misiunea ielelor pe Pămînt, de vampirii „atît de puternici încît refuzau să moară”, şi „Am căzut în fund”, şi „Vişinata avea gustul unei depărtări în care ai vrea să ajungi” (cea mai frumoasă frază din text, în opinia mea), şi „Am căzut iar în fund. Începea să mă doară noada” – e greu să faci cronica „Wolf’s Pack”; dar şi mai greu e să fii personaj trimis de Dan Doboş în misiune pe unde şi-a-nţărcat dracul copiii.
Popor
Scrînciobul pune-n cumpănă viitorul omenirii, specia noastră fiind condamnată de o specie extraterestră la o „copilărie” perpetuă, cu imposibilitatea părăsirii de către om a planetei-leagăn; căci potenţialităţile telepatice descoperite la specia noastră o relevă a fi un pericol pentru întreaga comunitate galactică. În timpul lecturii, vocea lui Ştefan Ghidoveanu, interpretînd glasul acţiunii, a fost secondată, la soroace, de vocea lui Dan Doboş, ca „glas al gîndurilor” (textul „cu negru”, după cum a precizat autorul). Dincolo de această redactare sugestivă, cititorii (ascultătorii) au remarcat că alternanţa celor două planuri, extraterestru (un adevărat studiu de exobiologie – „Atinse consola cu o prelungire a cozii”) şi terestru (bazat pe experienţa şi limbajul jurnalistului – „avicol de stupid”, spre exemplu), generează în mod gradat tensiunea povestirii şi finalul ei surprinzător.
Ștefan Ghidoveanu
Din ciclul Eroi de eroi, Ştefan Ghidoveanu a citit un fragment dintr-o lucrare care, potrivit autorului, va fi un fel de Pădurea spînzuraţilor în variantă steampunk. Titlul e grăitor: Aristide Grozăvescu, aeronaut. Personajul titular este cîrmaci şef pe nava amiral a flotei regale de aerostate sub regele Ferdinand al III-lea al României anului 1986 – adică în plin război de secesiune provocat de proaspăt-autoproclamata Republică Secuiască. Separatiştii îl atrag pe aero-cîrmaciul regal Grozăvescu într-o încurcătură amoroasă compromiţătoare cu un soi de „Mata Hari” de sorginte panonică, focoasă şi pricepută, „fiica unui general proaspăt scutit de armată”. Oscilînd (clasic!) între datorie (apărarea integrităţii patriei) şi nevoie (adică nevoia descărcării sexuale în condiţii de excelenţă), bietul cîrmaci de aerostat cedează şantajului – deocamdată. Autorul creionează vioi o întreagă grădină geo-politică euro-autohtonă şi o succesiune de întîmplări pe măsură într-un limbaj de un pitoresc bine stăpînit. Atmosfera şi inovaţiile steampunk sînt inspirate: aerostatele / dirijabilele sfîrşitului de veac douăzeci se strecoară maiestuos printre zgîrie-nori, parte din armatele beligerante sînt dotate cu hiperboloizi Garin (Alianţa Vestică) şi, dacă România nu va lua măsuri, cuirasatele învingătorilor vor defila pe străzile statelor cucerite. Aşadar, încă o Românie dornică să-şi înfigă sula în coasta lumii… Ce se va întîmpla cu „apostolul” Grozăvescu? Aflaţi în episoadele viitoare. Comentariile au elogiat siguranţa frazei, hazul situaţiilor aproape caragialeşti (cu patriotismul pînă la hormoni, conspiraţii în gura mare la restaurant etc.) şi limbajul pe măsură. Totuşi, cu politeţe, s-a sugerat autorului înlocuirea termenului „aerostat” cu „dirijabil” (cuvînt folosit în povestire) (2) şi a „matrozilor” de pe dirijabile cu „aeronauţi” sau ceva pe-acolo… însă autorului a zîmbit radiofonic: „Nu schimb nimic!”
În dreapta, Ovidiu Petcu.
Cu vreo două ore mai devreme, Dan Doboş afirmase: „Nu cred în scriitorii care susţin că în textele lor nu mai e de schimbat nicio virgulă” – mai ales cînd virgula apare între subiect şi predicat, zic eu. Într-adevăr, orice text scris de un autor dat poate fi re-scris de toţi ceilalţi: dar din dar se face raiul!
…Şi, dacă tot veni vorba de daruri: sponsorii au fost aceiaşi, adică Sony Playstation, www.gameshop.ro, Buderus by Bosch, Editura Millenium Books şi www.cadourihaioase.ro. Le mulţumim că ne sînt alături în aceste vremuri atît de vitrege pentru literatură.
Au fost premiaţi pentru contribuţii critice: Andra Aştefănesei, Diana Filipciuc, Mirela Ioniţă, Eugen Lenghel şi… cred că îmbătrînesc. Îmi răscumpăr ineficienţa cu fotografii făcute la faţa locului de Loredana Frăţilă.
Mulţumesc, Loredana. Vremuri grele!
(Foto: Loredana Frățilă-Cristescu)
NOTE:
1 Ce „lansări”, domnule?! Omul n-a ajuns niciodată în Spaţiu tocmai din cauza centurilor de radiaţii! Din cauza asta, cînd ruşii l-au „trimis” pe Gagarin în „cosmos”, americanii s-au prins că-i o minciună şi le-au cerut să declare că au glumit; atunci ruşii le-au propus americanilor să se prefacă şi ei că lansează astronauţi, iar americanii au acceptat. Politică! Şi recunosc în faţa voastră că nu voi recunoaşte niciodată că am scris aşa ceva. Ca să nu stîrnesc invidii printre conspiraţionişti. Aşa că le las lor această idee strălucită, că li se potriveşte. S-o poarte sănătoşi!
2 Cum să fii „cîrmaci” pe un aerostat, aparat care plutea pe cer ca para-n coadă şi se „dirija” cu săculeţi de nisip aruncaţi în capul celor de la sol?!
Gaudeamus 2011 va fi un târg de carte unde paradoxal rolul hârtiei se va vedea mult diminuat, predând cu adevărat ştafeta către virtual şi în România. Şi aceasta nu doar pentru că pădurile s-au rărit şi materia primă costă, ci mai mult datorită adopţiei largi a echipamentelor electronice adaptate pentru lectură – tablete, [...]
Gaudeamus 2011 va fi un târg de carte unde paradoxal rolul hârtiei se va vedea mult diminuat, predând cu adevărat ştafeta către virtual şi în România. Şi aceasta nu doar pentru că pădurile s-au rărit şi materia primă costă, ci mai mult datorită adopţiei largi a echipamentelor electronice adaptate pentru lectură – tablete, telefoane inteligente, laptopuri. Se observă de ceva vreme secţiuni în creştere dedicate cărţii electronice la Librăria Elefant.Ro şi similar la edituri printre care menţionăm Editura Eagle sau Editura Nemira. Iniţiativele de acum mai bine de 3 ani dau roade şi au acum publicul lor dedicat. Prin urmare, lansările din acest an respectă trendul, adoptând o componenţă mixtă.
Putem anunţa astfel rezultatele colaborării între SRSFF , Editura Eagle şi Librăria Elefant.ro concretizată în lansarea pe durata târgului Gaudeamus 2011 a patru volume din care primele două pe hârtie şi celelalte două în format electronic:
1. Venus – povestiri erotice science fiction – prima antologie de erotic science fiction din Romania este volumul în care SRSFF (Societatea Romana de Science-Fiction si Fantasy) reuneşte cele mai bune texte primite, scrise pe o tema dată pentru anul 2011.
Urmează trei din nominalizările la Concursul de roman „Seniorii Imaginaţiei” ediţia 2011, organizat de SRSFF împreună cu Editura Eagle:
2. Călătorie în Capricia – de Mircea Opriţă
3. Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor bărbaţi foarte cumsecade – de Liviu Radu
4. Insula pescăruşilor – Mircea Liviu Goga
Nu rămâne decât să vă invităm fie la standul Librăriei Nautilus ca de obicei, sau la standul Elefant.ro. Vă aşteptăm cu drag şi vă urăm spor la lectură!
(sursa: SRSFF)
Programul Zilelor „Dan Merişca” ale clubului UNESCO „Quasar”, cu tematica: „Trecutul, germen al viitorului”
19 – 20 noiembrie 2011
Sîmbătă, 19 noiembrie:
11.30 Cimitirul „Galata”: Moment de reculegere la mormîntul lui Dan Merişca, fondatorul Clubului UNESCO „Quasar”
14.00 Sala „Pod-Pogor fiul”: Vernisajul expoziţiei Dan Merişca şi prietenii [...]
Programul Zilelor „Dan Merişca” ale clubului UNESCO „Quasar”, cu tematica: „Trecutul, germen al viitorului”
19 – 20 noiembrie 2011
Sîmbătă, 19 noiembrie:
11.30 Cimitirul „Galata”: Moment de reculegere la mormîntul lui Dan Merişca, fondatorul Clubului UNESCO „Quasar”
14.00 Sala „Pod-Pogor fiul”: Vernisajul expoziţiei Dan Merişca şi prietenii de dincolo. Prezintă Dan Mititelu şi Virgil V. Scurtu
14.15 Sala „Pod-Pogor fiul”: Recital de muzică medievală cu Alex Marinescu
14.45 Sala „Pod-Pogor fiul”: Muzică ficţională cu „Quasar Space Fluid”. Prezintă Romeo Cozma, Gina Sava-Răducanu şi Emil Răducanu
15.15 Sala „Pod-Pogor fiul”: Lansare de carte: Dan Merişca, Revoltă în labirint, ediţia a II-a, cu o postfaţă de Sorin Antohi, Editura Opera Magna, 2011. Prezintă Liviu Antonesei şi Nicolae Creţu
16.00 Sala „Pod-Pogor fiul”: Lansare de carte: Dan Doboş, Demnet, Editura Media-Tech, Colecţia „Scifiscop”, 2011. Prezintă George Ceauşu şi Lucian Merişca
Duminică, 20 noiembrie, Sala Cenaclului „Moldavia” (CCS):
11.00 Istoria recentă a fandomului românesc de SF şi fantasy. Iniţiază dezbaterea Mircea Nanu-Muntean şi Traian Bădulescu
11.45 Lecţia de literatură. Lectură de texte semnate de Costin Merişca, Dan Merişca şi alţi prieteni „de dincolo”. Prezintă George Ceauşu şi Lucian Merişca
12.30 După-amiaza imaginarului ştiinţifico-fantastic. Lectură şi comentariu de texte de Mircea Boboc, Nicole Vasilcovschi, Luminiţa Manole şi Beatrice Badea – coordonate de Corneliu Grumezea şi Felicia Ceauşu
13.30 Cu Doru Pruteanu şi Marian Mihai în maşina timpului. Evocare de Maria Pruteanu, Ana-Maria Mihai şi Marian-Mina Mihai
14.30 Dan, călăuza şi replicanţii – comentariu de film cu Vlad Frânghiu şi Marina Vraciu
16.00 Mai-mult-ca-prezentul: reperele umane ale trecutului. Comentarii concluzive asupra manifestării plasate de Emilian Marcu şi Lucian Merişca.
Notă: Sala „Pod-Pogor fiul” este a Muzelui Literaturii Române, iar Sala Cenaclului „Moldavia”, a Casei de Cultură a Studenţilor.
Convenția Mondială de Fantasy s-a încheiat în seara de duminică 30 octombrie, cu anunțarea premiilor pentru anul 2010.
Iată-le:
ROMAN
Who Fears Death, Nnedi Okorafor (DAW)
Zoo City, Lauren Beukes (Jacana South Africa; Angry Robot)
The Hundred Thousand Kingdoms, N.K. Jemisin (Orbit)
The Silent Land, Graham Joyce (Gollancz; Doubleday)
[...]
Convenția Mondială de Fantasy s-a încheiat în seara de duminică 30 octombrie, cu anunțarea premiilor pentru anul 2010.
Iată-le:
ROMAN
Who Fears Death, Nnedi Okorafor (DAW)
Zoo City, Lauren Beukes (Jacana South Africa; Angry Robot)
The Hundred Thousand Kingdoms, N.K. Jemisin (Orbit)
The Silent Land, Graham Joyce (Gollancz; Doubleday)
Under Heaven, Guy Gavriel Kay (Viking Canada; Roc; Harper Voyager UK)
Redemption In Indigo, Karen Lord (Small Beer)
NUVELĂ
“The Maiden Flight of McCauley’s Bellerophon”, Elizabeth Hand (Stories: All-New Tales)
Bone and Jewel Creatures, Elizabeth Bear (Subterranean)
The Broken Man, Michael Byers (PS)
The Thief of Broken Toys, Tim Lebbon (ChiZine Publications)
“The Mystery Knight”, George R.R. Martin (Warriors)
“The Lady Who Plucked Red Flowers beneath the Queen’s Window”, Rachel Swirsky (Subterranean Summer 2010)
POVESTIRE
“Fossil-Figures”, Joyce Carol Oates (Stories: All-New Tales)
“Beautiful Men” , Christopher Fowler (Visitants: Stories of Fallen Angels and Heavenly Hosts)
“Booth’s Ghost”, Karen Joy Fowler (What I Didn’t See and Other Stories)
“Ponies”, Kij Johnson (Tor.com 11/17/10)
“Tu Sufrimiento Shall Protect Us”, Mercurio D. Rivera (Black Static 8-9/10)
ANTOLOGIE
My Mother She Killed Me, My Father He Ate Me, Kate Bernheimer, ed. (Penguin)
The Way of the Wizard, John Joseph Adams, ed. (Prime)
Haunted Legends, Ellen Datlow & Nick Mamatas, eds. (Tor)
Stories: All-New Tales, Neil Gaiman & Al Sarrantonio, eds. (Morrow; Headline Review)
Black Wings: New Tales of Lovecraftian Horror, S.T. Joshi, ed. (PS)
Swords & Dark Magic, Jonathan Strahan & Lou Anders, eds. (Eos)
CULEGERE DE POVESTIRI
What I Didn’t See and Other Stories, Karen Joy Fowler (Small Beer)
The Ammonite Violin & Others, Caitlín R. Kiernan (Subterranean)
Holiday, M. Rickert (Golden Gryphon)
Sourdough and Other Stories, Angela Slatter (Tartarus)
The Third Bear, Jeff VanderMeer (Tachyon)
ARTIST
Kinuko Y. Craft
Vincent Chong
Richard A. Kirk
John Picacio
Shaun Tan
PREMIU SPECIAL (PROFESIONIȘTI)
Marc Gascoigne, for Angry Robot
John Joseph Adams, for editing and anthologies
Lou Anders, for editing at Pyr
Stéphane Marsan & Alain Névant, for Bragelonne
Brett Alexander Savory & Sandra Kasturi, for ChiZine Publications
PREMIU SPECIAL (AMATORI)
Alisa Krasnostein, for Twelfth Planet Press
Stephen Jones, Michael Marshall Smith, & Amanda Foubister, for Brighton Shock!: The Souvenir Book Of The World Horror Convention 2010
Matthew Kressel, for Sybil’s Garage and Senses Five Press
Charles Tan, for Bibliophile Stalker
Lavie Tidhar, for The World SF Blog
Premiile pentru întreaga carieră au fost acordate lui Peter S. Beagle și Angélica Gorodischer.
Pentru ediția din acest an juriul a fost alcătuit din Andrew Hook, Sascha Mamczak, Mark Rich, Sean Wallace și Kim Wilkins.
Desenele revin în bandă și transformă orașul București, pentru două săptămîni și jumătate, în capitala neoficială a benzilor desenate.
Salonul European de Bandă Desenată, aflat la a doua ediție, propune, în perioada 3-20 noiembrie 2011, la galeria Foto Anexa a Muzeului Național de Artă Contemporană (Calea Moșilor, nr. [...]
Desenele revin în bandă și transformă orașul București, pentru două săptămîni și jumătate, în capitala neoficială a benzilor desenate.
Salonul European de Bandă Desenată, aflat la a doua ediție, propune, în perioada 3-20 noiembrie 2011, la galeria Foto Anexa a Muzeului Național de Artă Contemporană (Calea Moșilor, nr. 62-68), 16 expoziții, numeroase ateliere de creație, întîlniri cu artiști din șapte țări, dezbateri, conferinţe, sesiuni de autografe, lansări de carte, precum și proiecţii de filme și concerte.
Deschiderea va avea loc joi, 3 noiembrie 2011, la ora 18.30. Vor lua cuvîntul Mihai Oroveanu, director MNAC, Didier Dutour, director al Institutului Francez de la București și președinte al clusterului EUNIC în România, Jean Auquier, director general al Centrului Belgian de Bandă Desenată de la Bruxelles. La vernisaj vor fi prezenţi Bernard Swysen (Valonia-Bruxelles), autor și profesor de bandă desenată la Academia de Artă din Bruxelles, Sascha Hommer (Germania), artist de bandă desenată, Pedro Moura (Portugalia), curator, Máša Bořkovcová (Cehia), etnolog şi expert pe problemele romilor.
Printre expozițiile care vor putea fi vizitate la SEDB se numără Călătorie în cea de-a 9-a dimensiune: banda desenată Valonia-Bruxelles, Banda desenată contemporană din Portugalia, O Přibjehi – prima trilogie cehească de benzi desenate dedicată povestirilor romilor, expoziţia BD prilejuită de Preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene, planșele originale rezultate din colaborarea Nichita Stănescu – Sandu Florea, Comment faire une BD (Editura M.M. Europe), Creating Comics – rezultatele atelierului Sascha Hommer & Kati Rickenbach, Bitta Generation (BD și ecologie), Strîmb living (Brynjar Bandlien), Cartea lui George, expoziții dedicate unor romane grafice – Travesti de Mircea Cărtărescu (Edmond Baudoin) și Stigmata (Lorenzo Mattoti), expozițiile de autor Livia Rusz, Dominique Goblet (BD contemporană/curent alternativ) şi Ilan Manouach, expoziţia cu lucrări publicate în revista Comics.
Programul include conferințe, ateliere și sesiuni de autografe susținute de Pedro Moura (Portugalia), Bernard Swysen (Valonia-Bruxelles), Máša Bořkovcová (Cehia), Jean-Lorin Sterian, Eugen Erhan, Tudor Muscalu, Octav Ungureanu, Ilan Manouach (Grecia), Dominique Goblet (Valonia-Bruxelles). Vor fi lansate, în prezența autorilor, Cartea lui George (publicată de Hardcomics şi Jumătatea plină, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național), Travesti de Mircea Cărtărescu, roman grafic de Edmond Baudoin (publicat de Editura Humanitas şi Jumătatea plină, cu sprijinul Institutului Francez din București), Strâmb living de Brynjar Bandlien (publicată de Hardcomics şi Jumătatea plină cu sprijinul Căminului Cultural) și Stigmata de Lorenzo Mattotti (publicat de Editura Art şi Jumătatea plină), Livia Rusz – autori Dodo Niţă şi Kiss Ferenc, precum şi Catalogul Muzeului Benzii Desenate.
Sillyconductor, Makunouchi Bento (România) și Balinese Beast (Grecia) vor concerta, cu ocazia Salonului, la Control Club. Proiecții de scurtmetraje de animaţie poloneze și desene animate pentru copii se adaugă ofertei acestei ediții în cadrul căreia organizatorii promit și cîteva evenimente-supriză. Trei puncte de vînzare de carte şi reviste vor fi la dispoziţia publicului iubitor de bandă desenată.
Detalii despre program: bandadesenataeuropeana.blogspot.com, www.icr.ro/salon_bd_2
Proiect al clusterului EUNIC în România, Salonul European de Bandă Desenată este organizat în parteneriat de Centrul Ceh, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Goethe-Institut, Institutul Camões, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Polonez, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociaţia Jumătatea plină, Editura M.M. Europe, Asociaţia Bedefililor din România, Librăria Cărtureşti.
Serviciul Presă al ICR
(o cronică fără sobrietate)
Cenaclul de literatură SF, fantastică şi horror „Wolf’s Pack” a mai făcut o crestătură pe răbojul său închipuit, marcînd astfel şedinţa din 22 octombrie. La locul faptei – gospodăria generoşilor noştri amfitrioni Teodora Pîrvu şi Cristian Lucian Oancea – s-au adunat [...]
(o cronică fără sobrietate)
Cenaclul de literatură SF, fantastică şi horror „Wolf’s Pack” a mai făcut o crestătură pe răbojul său închipuit, marcînd astfel şedinţa din 22 octombrie. La locul faptei – gospodăria generoşilor noştri amfitrioni Teodora Pîrvu şi Cristian Lucian Oancea – s-au adunat cale de douăzeci şi cinci de suflete flămînde… de literatură, desigur, că era cam pe la patru după-amiază.
După ce ne-am revenit cu toţii în parametri mulţumită gazdelor noastre, autorii s-au jucat de-a actorii, citindu-şi lucrările cu glas tare, iar publicul s-a jucat de-a cititorul profesionist, opinînd ferm şi argumentat. Joaca a fost serioasă de ambele părţi. Dar… cum poţi să te joci de-a ziaristul, evocînd sublimul într-un stil sec?
În general, nu poţi. Aşa că răbdaţi mai departe.
Emanuel Grigoraş a citit povestirea TERRAFORMARE. După încheierea discuţiilor legate de lucrarea amintită, Florin Pîtea a citit povestirea VÎNĂTOAREA DE SFINCŞI, textul devenind, la rîndul său, vînat. De fapt, la ce poţi să te aştepţi din partea unei „haite” de „lupi” literari? Detalii:
Procesul de TERRAFORMARE propus de Emanuel pare desprins din filmul paronim vizionat ilegal prin anii ’80: evadînd fără scrupule scriitoriceşti din limitele veridicităţii, Emanuel Grigoraş „forţează” OMUL să îşi recucerească PLANETA ca pe o femeie! Căci planeta-i vie! Numai că, pustiită în trecut de un război apocaliptic şi aflată în prezent sub ocupaţie extraterestră, bătrîna Geea nu mai ştie să iubească…
Paradoxal, tenta incestuoasă a împăcării prin amor a omului cu planeta-mumă pare a fi cu atît mai seducătoare cu cît este mai improbabilă. Contactul dintre terraformatorul uman şi planeta „retrasă” în propria ei toxicitate se consumă halucinant. Pentru a face posibilă comunicarea şi, în final, acuplarea, terraformatorul îşi construieşte stări lubrice pe care traductori sofisticaţi le convertesc în „excitaţii” geofizice transmise planetei, declanşînd astfel fenomene meteo şi telurice la scară globală. Iar sus-amintiţii traductori convertesc toate aceste energii planetare în semnale care, transmise înapoi, acolo, în mintea omului, generează proporţional trăiri fierbinţi.
Şi iarăşi, la fel. O prea-senzuală „terraformare” a planetei iubite.
Revenirea Terrei la „condiţia biologică” iniţială deschide un alt plan epic: paradoxal, transformarea mediului abiotic într-un adevărat Eden extermină ocupantul şi repune în drepturi specia noastră.
Comentarii: un subiect fecund, însă „nefecundat” de o formă literară pe măsură. S-a observat că perfectul simplu ar fi conferit mult mai mult dinamism acţiunii decît i-a conferit prezentul; şi orice schimbare a timpului verbului din regentă impune re-acordări ale timpurilor celorlalte verbe. În plus, nu-i bine să plasezi o planetă într-o constelaţie şi nici un ovulul în lichidul amniotic: licenţa literară nu trebuie confundată cu informaţia eronată. S-a făcut şi observaţia că s-a discutat prea mult de forma literară şi prea puţin despre fond. S-a replicat că, în opera literară, ambele trebuie să se armonizeze, realizînd întregul ca obiect estetic. Şi s-a mai spus că, oricît de bun, un subiect construit din „bucăţele” de acţiune presărate ici şi colo în masa bogată a descrierilor ţine mai mult de paleontologie. Totuşi, Emanuel Grigoraş dispune de resurse, numai că trebuie să înveţe să şi le gestioneze. Are nevoie de timp, răbdare şi rutină.
VÎNĂTOAREA DE SFINCŞI a lui Florin Pîtea arăta, zic eu, bine: înaltă, suplă, cu o pelerină ce-i ascundea parţial unele elemente de protecţie şi anumite arme… Glumesc, desigur: Florin ştie că „vînător” e un substantiv ce se referă la „o persoană”, indiferent de sexul acesteia; dar era păcat să nu mă leg de subtilităţile maestrului… În sfîrşit: sîntem într-o viitoare eră glaciară, tăbărîtă cam repejor pe biata noastră planetă. Cu glasul bine adaptat la rol, Florin Pîtea devine pentru o jumătate de oră şi mai bine bunicul care povesteşte nepoţilor despre isprava străbunicului său, aflat în mijlocul evenimentelor din vremea cînd măceşii încă mai creşteau pe meleagurile descrise de autor. „Nu mă întrebaţi cum arată un măceş”, se scuză bunicul, şi continuă să povestească evenimentele („…iar tu dă opaiţul ăla mai încolo” – rîsete din partea auditoriului). Şi, cum vă spuneam, era în vremea de după (nu mai ştiu ce) apocalips, de trăiau oamenii în locuri întărite şi se fereau să se îndepărteze prea mult de fortificaţii, că era primejdie să dea nas în nas cu spurcăciuni zburătoare, care cînd şi cînd îşi făceau piaţa şi, mai apoi, cina pe seama imprudenţilor… (Nepoţii imaginari şi noi, ascultătorii concreţi, ascultăm fermecaţi graiul domol şi sfătos al bunicului Pîtea, rătăcit printre gheţurile din viitor.) Ei, şi ce mai calea-valea: străbunicul şi alţi doi copiii de dinainte de glaciaţiune (şi de după apocalips, ce l-o mai fi stîrnit şi pe ăla!) s-au aventurat în afara întăriturilor; au întîlnit femeia-vînător; au adus-o la trib, că era să-i hăpăie un „sfinx”, adică o spurcăciune din alea de care v-am zis, şi arăta a om, dar avea solzi şi aripi – un „mutant”, am zice noi astăzi; iar mutaţia asta pare să fi fost, de fapt, o „boală informaţională”, cumva legată de apocalipsul ăla, sau cine mai ştie? În sfîrşit, femeia-vînător i-a învăţat pe oameni cum să facă să dovedească fiara. Apoi a plecat să-i înveţe şi pe alţii.
Comentarii: o poveste frumoasă, bine scrisă, indicată copiilor de toate vîrstele. Creangă? Ispirescu? Da’ de unde! Terminaţi cu prostiile! Bine ar fi fost să aibă o poantă finală, ceva de genul: „…şi bunicul îşi strînse aripile”. Subiectul e prea simplu, nu-i profund… Cît de profund ar fi trebuit să fie? Auzi?, dar „ploaia de săgeţi” era trasă de… cinci-şase oameni?? Ei, se dădea mare bunicul! Exagera… aşa, să impresioneze copiii! Dar ce-a fost asta, o legendă? Nu, au fost nişte fapte petrecute cu trei generaţii în urmă; genul de fapte din care se nasc legendele.
Au comentat: Balin Feri, Gabriel Ciobanu, Florin Pîtea, Emanuel Grigoraş, Ovidiu Petcu… şi alţii, dar n-am apucat să reţin şi alte nume, că sîntem abia la a doua şedinţă şi n-avem secretară, şi mi-am luat caietul degeaba, că n-am notat nimic, aşa de aprige au fost discuţiile; şi să tot fi durat, cu totul, pe puţin patru ore.
S-au dat premii, ca de obicei: pentru lectură, pentru comentarii… sau pentru cine a cumpărat cărţi semnate şi aduse de Florin Pîtea… Luciane, cui ai mai dat premii? „Nu ştiu, nu am notat. Nici tu n-ai notat! Vezi că ţi-ai uitat caietul la mine!” Da, caietul. Însemnări din spital. Ce l-am mai căutat! „Să ştii că nu m-am uitat în el!” Sigur, sigur…
Mulţumim sponsorilor: Sony Playstation, www.gameshop.ro, Buderus by Bosch, Editura Millenium Books, www.cadourihaioase.ro.
Următoarea şedinţă va fi în noiembrie a.c., iar sezonul se va închide pe 6 iulie 2012. Vă mulţumesc şi închei aici, fiindcă trebuie să încep chiar acum să scriu «„Wolf’s Pack”… în noiembrie». Ca să nu mai întîrzii cu „comunicatul”, desigur.
Data: 24.10.2011
Experiență sau imaginație la Atelier IDC, în 29 octombrie
Van Gogh în 1885 a pictat prima sa operă de succes, “Mâncătorii de cartofi”. Despre Van Gogh s-au scris multe povești, în parte adevărate, în parte ficțuni.
Vino și scrie din experiență sau din imaginație [...]
Comunicat de presă
Data: 24.10.2011
Experiență sau imaginație la Atelier IDC, în 29 octombrie
Van Gogh în 1885 a pictat prima sa operă de succes, “Mâncătorii de cartofi”. Despre Van Gogh s-au scris multe povești, în parte adevărate, în parte ficțuni.
Vino și scrie din experiență sau din imaginație la Atelier IDC (A10)
AdLittera Project organizează pe 29 octombrie, la Grand Café Van Gogh, în Centrul vechi din Bucureşti, al cincilea atelier de Creative writing din cadrul Concursului național de debut literar „INCUBATORUL DE CONDEIE” 2011 (IDC).
Accesul la atelierul coordonat de scriitoarea Monica Ramirez este liber, numărul maxim de locuri fiind 10. Șase locuri sunt rezervate concurenților înscriși în IDC iar patru locuri pot fi câștigate de fanii Facebook ai AdLittera Project, de prietenii Google+ ai AdLittera PRO-CSR și de către membrii TpU (Toți pentru Unu), răspunzând la întrebarea “Ce simți când scrii?”.
Acest Atelier IDC face parte dintr-o serie de evenimente similare dedicate scrierii creative ce vor fi organizate de AdLittera Project împreună cu Ed. Ramirez Books în fiecare sâmbătă, începând cu 1 octombrie, pe perioada desfășurării Concursului IDC 2011.
Pentru înscrieri în Concursul IDC, citiți Regulamentul concursului aici.
Spațiul boem al acestui Atelier IDC (A5) este pus la dispoziție de Grand Café Van Gogh.
Parteneri strategici: Editura Ramirez Books, Diverta, ZeList Monitor, Toti pentru unu.
Parteneri media: Revista SemneBune, Studentie.ro, Business Woman, 121.ro, 4 Arte, Reteaua literara, Revista Noi, NU!, Serial Readers, Armonii Culturale, Am doar 18 ani.ro, ICR, Michael Haulica, Romania pozitiva, Revista Galileo, Filme | Carti, PR Wave, CSR Romania, Lume Buna, Bookiseala, The Chronicle, Carti de citit, Agentia de carte, Bookblog, Observator cultural, Buy books.
Atelier#1 IDC 2011, aici. Atelier#2 IDC 2011, aici.
Atelier#3 IDC 2011, aici. Atelier#4 IDC 2011, aici.
CIPRIAN BURCOVSCHI
Fondator AdLittera Project
Director General d’Avid Boutique
Tel.: +40 748 221 027
E-mail: [email protected]
Acum, cînd mai sînt cîteva zile pînă la decernarea premiilor World Fantasy*, cred e un moment foarte prielnic pentru a ne aminti cît de reuşit de fost anul 2010 pentru literatura fantastică atît din punct de vedere al autorilor consacraţi, cît și, mai ales, al debuturilor.
Nominalizările la premiul World Fantasy [...]
Acum, cînd mai sînt cîteva zile pînă la decernarea premiilor World Fantasy*, cred e un moment foarte prielnic pentru a ne aminti cît de reuşit de fost anul 2010 pentru literatura fantastică atît din punct de vedere al autorilor consacraţi, cît și, mai ales, al debuturilor.
Nominalizările la premiul World Fantasy sînt cele pe care, alături de cele la premiul Arthur C. Clarke, le aştept în fiecare an cu cel mai mare interes. Sînt nominalizări făcute de un juriu diferit de la an la an (două dintre cărţile nominalizate la WFA sînt date de public) şi aproape de fiecare dată lista finalistelor este compus din cărţi cel puţin interesante, multe dintre ele mai puţin cunoscute pînă în acel moment. Întotdeauna, dacă vreau să găsesc cărţi bune, voi urmări listele de nominalizări la aceste premii. Romanele nominalizate de public (premiul Hugo, Locus sau BSFA) sînt interesante doar prin prisma faptului că-ţi pot arăta o imagine a unei anumite părţi a fandomului, a literaturii SFF sau pot fi începutul unei discuţii constructive (sau nu) între iubitorii de science-fiction (nu mă refer la cîştigătorii acestor premii, pentru că totuşi majoritatea au rezistat cu brio trecerii timpului).
Nu cred că am mai întîlnit pînă acum vreo listă de nominalizări atît de reuşită ca aceea de la premiul World Fantasy din acest an. Toate cele 6 cărţi sînt bune sau extraordinare. Le recomand cu căldură. Lectura fiecăreia în parte a fost o experienţă pe care nu o regret absolut deloc. Fiecare reprezintă o părticică din ceea ce are mai bun literatura fantastică. Doi scriitori premiaţi în trecut, aflaţi la apogeul carierei, şi patru debutante în romanul fantastic pentru adulţi (Moxyland a lui Lauren Beukes este o nuvelă, iar cărţile precedente ale lui Nnedi Okorafor sînt YA) din patru zone culturale diferite: America afro-americană, Caraibe, Nigeria şi Africa de Sud. Mai arătaţi-mi un premiu unde nominalizaţii sînt americani, afro-americani, nigerieni, caraibieni, britanici sau din Africa de Sud, iar dintre ei două treimi sînt femei!
1. Lauren Beukes, Zoo City (Jacana (South Africa)/Angry Robot)
Prima nominalizare pentru Beukes la World Fantasy Award.
Într-o Africa de Sud întunecată şi violentă, în care condamnații sînt legaţi psihic de animale pe care trebuie să le poarte cu ei, Zinzi, împreună cu leneşul pe care îl poartă în spate, încearcă să supravieţuiască folosindu-şi darul prin care poate găsi obiecte pierdute. Lumea ei se va schimba în momentul în care va fi angajată să găsească o fată dispărută.
Lauren Beukes creează o lume atît de intensă, încît îţi produce aproape senzaţii vizuale, auditive sau olfactive. Cu un personaj de care te îndrăgosteşti, total lipsit de noroc, dar sub a cărui aparentă lipsă de cizelare se ascund surprize minunate, Zoo City este un urban fantasy pentru cei pe care acest gen nu-i prea atrage, într-un decor science-fiction şi într-o lume care în care lumea noastră actuală se oglindeşte într-un mod înfricoșător. Un roman plin de idei fascinante din care unele (ca abilitatea lui Zinzi sau relaţia ei cu leneşul) din păcate nu au fost explorate îndeajuns. Să sperăm că Beukes va mai scrie romane în această fascinantă lume.
2. N K Jemisin, The Hundred Thousand Kingdoms (Orbit)
Prima nominalizare pentru Jemisin la World Fantasy Award.
Este povestea lui Yeine Darr, o adolescentă chemată din nordul sălbatic unde a copilărit, de bunicul ei muribund, regele celor O Sută de Mii de Regate, pentru a se lupta împotriva verilor ei pentru accederea la tron. Însă Yeine va descoperi că oraşul capitală, zeii, familia şi trecutul ei ascund secrete care o pot distruge atît pe ea, cît şi întreaga lume.
The Hundred Thousand Kingdoms, este un epic fantasy aşa cum nu s-a mai scris pînă acum. Un oraş în care oamenii sînt stăpînii zeilor cu care trăiesc împreună în acelaşi palat. O adolescentă venită dintr-o societate matriarhală, cu o voce absolut fascinantă la început, care devine apoi puţin obositoare, cum de multe ori se întîmplă cu adolescenţii care-şi trăiesc maturizarea fizică, sexuală, psihică şi religioasă. Din păcate, celelalte regate sînt doar întrezărite, dar pînă la urmă această carte este doar prima din serie.
3. Graham Joyce, The Silent Land (Gollancz/Doubleday)
Cu patru nominalizări pentru roman** şi un premiu pentru The Facts of Life, Graham Joyce este un răsfăţat al premiului World Fantasy.
Jake şi Zoe, un cuplu de tineri căsătoriţi, scapă ca prin minune dintr-o avalanşă în timp ce schiau în Pirineii francezi. Însă cînd se întorc în staţiune descoperă că hotelul este lipsit de turişti sau personal, că liniile de comunicaţii nu mai funcționează, că întreaga staţiune este total pustie. Prinşi de furtună, miraţi, iar apoi înfricoşaţi de lucrurile ciudate care încep să li se întîmple, cei doi vor începe lupta pentru a scapă din acest Silent Land.
În această poveste despre linia subţire dintre pierdere şi regăsire, iubire şi uitare, viaţă şi moarte, Graham Joyce îşi duce sensibilitatea şi tandrețea scrierii la niveluri nemaiatinse pînă acum. Chiar dacă acest roman nu va plăcea tuturor, sigur nu va lăsa indiferent pe nimeni, iar calitatea prozei este atît de ridicată, încît vei da paginile pur şi simplu doar ca să citeşti niște fraze minunate.
4. Guy Gavriel Kay, Under Heaven (Viking Canada/Roc/Harper Voyager UK)
La fel ca şi Graham Joyce, Kay este unul dintre cei mai nominalizaţi scriitori la World Fantasy cu cinci nominalizări pentru roman şi un premiu pentru Ysabel.
Under Heven se petrece într-o lume inspirată de cea a Chinei din timpul dinastiei Tang din secolul al VIII-lea. Pentru a onora memoria tatălui său, decedat recent, care a condus armatele imperiului Kitai într-o bătălie care s-a soldat cu 40 000 de morţi, Shen Tai decide să petreacă cei doi ani de doliu îngropînd aceşti morţi pe lîngă apele lacului Kuala Nor, locul bătăliei. Însă liniştea lui Shen alături de vocile terifiante ale morţilor este perturbată de faptul că primeşte ca mulţumire pentru ceea ce a făcut un dar magnific: 250 de cai Sardarieni, din partea imperiului rival Taguran. Un dar care oferă o putere imensă, dar şi o primejdie de moarte.
Este foarte greu să descriu această carte într-un fel care să nu o nedreptăţească. Este extraordinară. Stilul, proza, personajele, povestea de dragoste, acţiunea, finalul, totul este absolut minunat. Un roman despre trecerea timpului, despre faptul că fiecare clipă trăită este de fapt o clipă care dispare, despre ecoul melancolic al trecutului. Cel mai bun roman al lui Guy Gavriel Kay, dintr-un şir întreg de historical fantasy foarte reuşite.
5. Karen Lord, Redemption In Indigo (Small Beer Press)
Este prima nominalizare şi pentru Karen Lord la World Fantasy Award.
După ce-şi părăseşte soţul, nemaisuportînd excesele lui culinare, Paama se refugiază în satul natal. Aici va primi de la Djombi, spiritele nemuritoare, Băţul Haosului, care-i va permite să manipuleze forţele probabilităților şi ale realităţilor alternative. Însă un Djombi cu pielea indigo, rău şi răzbunător, a deţinut acest Băţ şi-l doreşte cu orice preţ.
Un debut formidabil. O roman caraibean care te intoxică prin prospeţimea şi ineditul lui. Cu un umor fabulos şi un personaj principal unic în literatura fantastică, Redemption in Indigo este o Poveste minunată, care vă va fascina de la primul paragraf. O poveste despre cum alegerile şi răscumpărarea greşelilor s-ar putea să reprezinte cele mai importante lucruri pe care le posedă o fiinţă umană.
6. Nnedi Okorafor, Who Fears Death (DAW)
Ca şi pentru Karen Lord, aceasta este prima nominalizare a lui Okorafor la premiul World Fantasy.
Onyesonwu, „Cea Care se Teme de Moarte“, este un copil rezultat dintr-un viol într-o Africă post-apocaliptică şi post-genocid. Pielea ei este de culoarea nisipului, undeva între cea deschisă la culoare a tatălui ei violator şi cea întunecată a mamei. Who Fears Death este călătoria lui Onyesonwu în drumul ei de a deveni fiică, ucenic, prieten, iubită, mamă, vrăjitoare şi a de salva şi rescrie soarta poporului ei şi destinul unei ţări întregi.
Nimic nu vă poate pregăti pentru această carte. Deşi am citit multe recenzii, am fost total surprins de prospeţimea, bogăţia şi unicitatea acestei voci africane. În ciuda violenţei dusă aproape pînă la extrem, această carte reuşeşte ca nici o alta să întrepătrundă cruzimea şi tandreţea fiinţei umane într-un mod absolut perfect şi surprinzător. Cu cărţi ca aceasta viitorul literaturii SFF este mai mult decît asigurat.
Şi în încheiere…
Care cred că este cea mai bună carte din acest grup de cărţi extraordinare? E foarte uşor, Under Heaven. Este cea mai bună, cea mai completă, cea mai bine scrisă? Absolut. Merită Guy Gavriel Kay să cîştige al doilea World Fantasy Award pentru roman şi să se alăture lui Gene Wolfe, Tim Powers, Patricia McKillip, Jeffrey Ford, James Morrow? Bineînţeles, locul lui e oricum acolo, lîngă cei mai mari scriitori de fantasy. Va cîştiga Kay? Mai mult ca sigur că nu. Îmi vine foarte greu să cred că într-un an atît de extraordinar pentru femeile scriitoare, în care cărţile scrise de ele reprezintă 2/3 din cărţile nominalizate la World Fantasy, juriul va da premiul unui bărbat. Şi nu am nici o problemă cu chestia asta. Cum să am, cînd aceste femei au creat poate cele mai extraordinare personaje din 2010 şi mi-au dat ocazia să mă întîlnesc cu patru femei fabuloase, alături de care am rîs, am plîns, am sărutat, am ucis, am salvat şi am trăit. Dacă ar fi să aleg ca juriul să dea premiul celei mai bune cărţi sau unei cărţi care va naşte alte scrieri la fel de inedite si proaspete, care-i va încuraja pe alţi scriitori afro-americani, din Barbados sau din Africa să scrie fantasy, prefer cea de a doua variantă. Am o groază de cărţi foarte bune în bibliotecă, multe din ele încă necitite, dar cărţi proaspete mult mai puţine.
Oare care din cele patru cărţi are cele mai mare şanse la premiu? The Thousand Hundred Kingdoms, deşi cîteodată nu pare, este un epic fantasy şi niciodată epic fantasy-ul nu a cîştigat WFA. Nu a reuşit nici Martin cu A Game of Thrones, nici Erikson cu Gardens of the Moon. Redemption in Indigo a cîştigat premiul Crawford pentru debut în fantasy şi s-ar putea ca juriul să considere că un premiu pentru un debut ar fi de ajuns. La fel şi cu privire la Zoo City, Premiul Arthur C. Clarke pentur un debut s-ar putea să pară mai mult decît suficient.
(Şi pînă la urmă ce să scrie în continuare un autor al cărui prim roman a luat cel mai mare premiu, întrecînd tot ceea ce s-a scris în fantasy în acel an?).
Aceasta e de fapt şi marea problemă a acestor trei cărţi: sînt trei debuturi şi, deşi sînt debuturi fulminante, ele se simt totuşi ca debuturi, ai impresia că scriitoarele încă îşi caută vocea, simţi că aceste cărţi nu vor fi nici pe departe cele mai bune scrieri ale lor. Ne rămîne astfel Who Fears Death. Un semi-debut care se simte ca o carte de maturitate artistică. O scriitoare, pe deasupra și de origine africană. O voce cum nu a mai fost alta în literatura SFF. Un roman care sigur va ajunge un clasic al genului. După părerea mea Nnedi Okorafor va cîştiga.
Dar s-ar putea să mă înşel. Atît de mult încît să cîştige Graham Joyce, în ciuda faptului că Silent Land pare mult mai limitată şi mai puţin spectaculoasă decît unele dintre cărţile lui anterioare. Dar asta nu va scădea cu nimic din plăcerea pe care am simţit-o cînd m-am gîndit la aceste șase cărţi şi cînd am scris acest articol. Pînă la urmă, la asta sînt bune premiile şi nominalizările. Ne dau ocazia să discutăm despre cărţi. Iar asta e minunat!
* World Fantasy Convention 2011, 27 – 30 octombrie 2011, San Diego, California.
** Unul dintre volumele nominalizate, The Limits of Enchantment, a fost tradus și în România: Limitele magiei (Tritonic, 2008, traducere de Cristian Savu, nominalizare World Fantasy 2006).
Cenaclul „Wolf’s Pack” de literatură SF, fantastică şi horror (sau de oroare, cum zicem în limba maternă) a ieşit „în lume”. Întîi s-a produs la Suceava (sîmbătă, 10 septembrie a.c., ora 12.00) – dar despre asta au scris deja alţii (Monitorul de Suceava etc). Apoi, mai exact pe 18 septembrie a.c., ora [...]
Cenaclul „Wolf’s Pack” de literatură SF, fantastică şi horror (sau de oroare, cum zicem în limba maternă) a ieşit „în lume”. Întîi s-a produs la Suceava (sîmbătă, 10 septembrie a.c., ora 12.00) – dar despre asta au scris deja alţii (Monitorul de Suceava etc). Apoi, mai exact pe 18 septembrie a.c., ora 16.00, s-a repliat la reşedinţa iniţiatorului său, Cristian Lucian Oancea; adică undeva, în Pipera, oarecum în calea avioanelor de la Aeroportul Internaţional „Henry Coandă” – însă şi despre asta au scris deja alţii (SRSFF etc.). Ce-i mai rămîne să vă comunice „comunicatorului” oficial?
Grea misie. Copleşit de răspundere, i-am cerut detalii onorabilului tătic al fostei „păturici”, actualmente „haită”: Luciane, ai vreo schemă în minte? „Ha?” Cum trebuie să arate „comunicatul” nostru? „Vezi şi tu…”, zice, şi pe bună dreptate: Pămîntul e sufocat de comunicate emise pe toate canalele de presă; dar… Auzi, Lucian, trebuie să menţionez numele tuturor participanţilor? „Sponsorii trebuie neapărat!”, zice. Dar participanţii? Că au fost 19 suflete! Scriitorii Florin Pîtea şi Oliviu Crîznic, jurnalista Laura Sorin, fani, chiar şi un autor care a debutat pe „Amazon”, Emanuel Grigoraş! Pînă şi plasticienii au avut un reprezentant notoriu, Valentin Ionescu, ai văzut? „Văzut, dar şi sponsorii, sponsorii!”, o ţine Lucian pe-a lui. Aoleu, aşa-i, sponsorii sînt importanţi! SONY Playstation, www.gameshop.ro, „Wolf’s Pack” însuşi! „Da, da!”, se înfoaie Lucian, „şi Editura Millenium Books, www.cadourihaioase.ro, capisci?” Capisci şi mai cum?, îl întreb, pornit pe notat. În sfîrşit…
Au citit Ovidiu Petcu şi Balin Feri (ultimul, cale de trei avioane). Fiecare text a fost comentat cu vîrf şi-ndesat de mai toţi participanţii: s-a vorbit despre utilizarea limbii romîne la cote înalte de expresie artisică, s-au discutat originalitatea acţiunii şi veridicitatea tramei, s-au făcut calcule privind viteza personajelor extraterestre în raport cu iuţeala privirii omeneşti… şi, desigur, s-a bîrfit savuros la adresa păguboasei „împărţiri” a literaturii în „mainstream” şi „SF”. Şi cîte şi mai cîte.
La sfîrşitul şedinţei (cam pe la ora 20.00), Lucian le-a reamintit celor de faţă numele sponsorilor, moment în care a răsplătit curajul autorilor şi al comentatorilor cu premii constînd în cărţi, un tricou, o şapcă… ba chiar şi o chitară bas, donaţie pentru Atlantykron din partea „Wolf’s Pak”.
Rămînem recunoscători tuturor sponsorilor şi, nu în ulimul rînd, amfitrionilor noştri atoaterăbdători: Cristian Lucian Oancea şi Teodora Pîrvu. Următoarea şedinţă va avea loc pe 22 octombrie a.c., iar sezonul se va închide la 6 iulie 2012.
Vă mulţumesc şi închei aici, fiindcă trebuie să încep chiar acum să scriu despre „Wolf’s Pack”-ul din octombrie. Ca să nu mai întîrzii cu „comunicatul”, desigur.
foto: Daniel Brădeanu
N.R. Între timp a mai apărut o cronică, scrisă de Oliviu Crâznic.
Catalogul Millennium Books 2005-2011
Numărul curent – ediţia print
