From the monthly archives: September 2010

Un alt moment important pentru mine, în afara întîlnirii cu Vad Frânghiu, l-a constituit întîlnirea cu ploieștenii.
(Prin „ploieșteni“, de-a lungul timpului s-a înteles un grup format din ploiteșteni, ieșeni, bucureșteni, buzoieni… asta pentru că mai mulți indivizi s-au lipit de membrii clubului Quo Vadis? din Ploiești.)

Povestea pe care vreau să v-o spun s-a întîmplat la Sărata Monteoru, în 1993 (parcă),  prima întîlnire a sefiștilor la care am participat. Vergiliu mi-a fost, prin iadul sefist în care tocmai intrasem, Lucian Merișca, colegul de cenalcul de la Iași. Fain Lucian, mi-a povestit despre toți cei pe care-i cunoștea, ăla-i cutare, ăla-i cutare… și apoi a venit și întrearea: dar tu pe cine ai vrea să cunoști?

Pfui! Atîta am așteptat! Tocmai se produsese în JSF prima mea apariție ca sefist prin publicarea povestirii „Mufiști, gofreni și noduri“ (în nr.8/1993), or mai fi fost și alte două, trei texte, nu mai știu exact cînd se întîmpla treaba de la Sărata Monteoru, oricum, înainte de august – septembrie cînd a fost celebrul Plocon (Convenția Națională de SF de la Pooiești, aia cu Norman Spinrad invitat de onoare).

Ei, și pe cine voiam eu să cunosc pe-acolo? Au fost două persoane pe care le-am cunoscut.

Ionuț Bănuță, omul de la JSF. Și s-a dus  naibii restul de întîlnire sefistă, că n-am mai vazut nici conferința lui Vlad Munteanu, nici altceva. Pe o bancă, în fața clădirii în care se întmplau lucruri, eu și Ionuț am tot stat de vorbă și de… Florio, parcă se chema, o băutură amăruie… Și-am vorbit, și-am vorbit, și-am vorbit…

Tot la întrebarea „pe cine mai vrei să cunoști?“ aveam un răspuns pregătit de mult, încă de cînd citisem în JSF o povestire are se chema „Nașterea“ (a apărut în nr.5/1993). Autorul ei? Dănuț Ivănescu, un tip din Ploiești. I-am spus lui Lucian că, dacă este cumva pe-acolo, musai vreau să-l cunosc pe Ivănescu. Sau lui Ionuț i-am zis? Dar ce mai contează? Cînd mi-a fost arătat, am văzut un soi de Cristos blod, cu plete, îmbrăcat în blugi, care vorbea așa cum scria și senzația asta o am și acum după aproape douăzeci de ani. De cîte ori citesc o povestire a lui, îl aud spunînd acele cuvinte, cu accentele lui, cu felul lui de a vorbi, cu gesturile lui… și chiar și cu muzica aia în fundal, muzica aia pe care o asculta în acea vreme, care lenevea (ei, lenevea!) în aer așa cum ușa aia fără geam lenevea la intrarea în sufrageria lui de-atunci. Dănuț Ivănescu, una dintre cele mai originale voci din sefeul românesc, unul dintre cei mai buni scriitori români pe care i-am citit. Unul dintre Scriitori.

Și ne-am cunoscut, și-am vorbit, și-am băut, și ne-am spus povești multă vreme după aceea sau ni le-am trimis prin poștă, apoi prin e-mail… și m-am bucurat, tare m-am bucurat să le pot citi înaintea altora, să le pot publica prin revistele și suplimentele pe care le-am făcut.

Cîndva, mai tîrziu, după niște ani – timp în care am părsit Quasarul și m-am înscris în Quo Vadis? (se putea altfel?!), lucru pentru care ani de zile Lucian Merișca a fost supărat pe mine, dacă n-o fi supărat și acum… – cînd Ivănescu m-a anunțat că-mi venise rîndul să am un număr special al fanzinului Katharsis, mi-am pregatit textul („Mireasma tîrzie a morții“), l-am trirmis, și cînd am primit exemplarul meu din fanzin (Katharsis, nr.12) am văzut cuvîntul înainte semnat chiar de el. Și ce creți că zice el acolo?

Zice așa:

Prin martie ’93 sau cam aşa ceva am citit, în Jurnalul SF, un text care se numea „Mufişti, gofreni şi noduri“. Efectiv m-a bulversat şi era pentru prima dată cînd un text din nou-apăruta revistă îmi provoca o asemenea stare. Mi s-a părut atît de bizar şi în acelaşi timp atît de apropiat mie, încît n-am găsit altceva mai bun de făcut decît să trîntesc foile pe covor (masa era ocupată) şi să mormăi „Trebuie să-l cunosc pe omul ăsta!“ Limbajul, structura, subiectul, toate, ce să mai, povestirea în întregime, îmi dezvăluise o structură sufletească pe gustul meu.

Şi, nu peste multă vreme, s-a ivit ocazia, vinovat fiind, trebuie s-o recunosc, Ionuţ Bănuţă. Întîlnesc, care va să zică, la Sărata Monteoru un tip cu mustaţă şi ochelari care ce credeţi că-mi spune? „Ţi-am citit «Naşterea» şi am vrut să te cunosc.“ Mi-a plăcut, de ce să mint. De-acolo pînă la „cei care nu“ nu mai era decît un pas. Bineînţeles că în scurt timp s-a înscris la „Quo Vadis?“ Se putea altfel?

În aceeași toamnă, la Ploiești și la București, a început să se vorbească despre cartea cu motocentauri.

Așa că… ce să mai zic eu acum, la atîta vreme după acele zile?

Păi zic că Doamne-ajută, am mîncat cu polonicul cînd eram mic, de am prieteni ca Ivănescu, și îi am de atîția ani…

Michael Haulică

În Observator Cultural, o extraordinară declaraţie de dragoste faţă de cărţi. Aici.

Uneori, paradisul poate fi o bibliotecă.

 

A  apărut numărul 4 (septembrie 2010) al revistei Suspans.ro, realizată de Mircea Pricăjan.

Aici este SUMARUL, bogat și interesant ca de obicei.

Semnalăm cîteva puncte din acest sumar: un interviu cu Oliviu Crâznic, proză de Florin Irimia, Lucian Dan Teodorovici și Oana Stoica-Mujea, recenzii semnate, între alții, de Adina Barvinschi, Laura Frunză, Antuza Genescu, articole de Mircea Pricăjan, George Arion, Oliviu Crâznic.

Lectură plăcută!

 

A apărut ediția definitivă și supradimensionată a uneia dintre cele mai așteptate benzi desenate ale ultimei decade, Planetary – Absolute Edition (scenariu Warren Ellis, grafică John Cassaday) la Wildstorm Comics. Expectativa a fost dată, dincolo de calitatea materialului, de multiplele întreruperi ale publicării serializate și tergiversarea publicării ultimului capitol cu cîțiva ani. Publicarea în format serial a durat 10 ani, deși seria are doar 27 de numere, iar primul volum în format Absolute Edition a fost publicat încă din 2004 și a devenit unul dintre cele mai scumpe volume BD out of print, în ciuda incertitudinilor legate de finalizarea seriei.

În iulie 2010, odată cu finalizarea seriei și publicarea volumului doi, a fost reeditat și volumul din 2004 astfel încît (probabil pentru scurt timp), seria este disponibilă integral la prețuri accesibile. Pentru cei care nu doresc achiziția ediției definitive, este disponibilă și o ediție trade paperback în 4 volume.

În același format Absolute Edition, DC Comics publică în acest an și All-Star Superman (scenariul Grant Morrison, grafica Frank Quietly), considerată de numeroși critici drept cea mai bună poveste din franciza Superman.

La Image Comics, 2010 a fost un an aniversar pentru patronul companiei, Todd McFarlane, și banda desenată cu care s-a lansat compania. Spawn a împlinit 200 de numere și aproape 20 de ani de publicare, ocazie pentru care s-a inițiat o ediție definitivă mult așteptată. Noua ediție, Spawn Origins – Deluxe Edition e disponibilă în două versiuni – cu și fără autograf, cu o diferență semnificativă de preț (dar cu același format oversized hardcover). Primul volum a fost publicat în iulie 2010 și conține primele 25 de numere, inclusiv capitolele pentru care McFarlane a contractat o serie de scenariști celebri (Alan Moore, Frank Miller, Neil Gaiman, Grant Morrison) în scopul promovării debutului seriei. Dintre acestea, capitolul lui Neil Gaiman este pentru prima dată publicat în volum, datorită problemelor juridice derulate în anii ’90 între acesta și Todd McFarlane. Volumul 2 (numerele 26-50) a fost anunțat pentru luna decembrie.

În același context aniversar a fost reeditată, pentru prima dată în hardcover, Hellspawn – The Complete Collection, o miniserie de 16 numere care a marcat aniversarea primilor 10 ani de Spawn, într-un stil grafic atipic, cu pictură în loc de desen (cu contribuția graficienilor consacrați prin acest stil, Ben Templesmith și Ashley Wood).

Tot la Image Comics, se serbează lansarea serialului TV The Walking Dead (creat de Frank Darabont, după banda desenată scrisă de Robert Kirkman), care se dorește probabil replica zombie la succesul vampirilor din True Blood. În aceste condiții, Image Comics editează volumul 3 deluxe hadcover al seriei care a debutat în 2003, aproape de începutul noului trend zombie, și continuă încă. Din păcate primul volum este aproape imposibil de procurat și nu s-a anunțat încă o intenție de reeditare.

Pentru cei care nu stau prea bine cu limba franceză, Humanoids Publishing e una din editurile care oferă traduceri în engleză ale celor mai reputați autori din BD-ul franco-belgian modern, printre care regizorul chilian Alejandro Jodorowsky, Moebius și sîrbul Enki Bilal. Compania se relansează în 2010, după ce în 2005 și-a întrerupt activitatea din rațiuni de rentabilitate (pe atunci funcționa ca divizie DC Comics), BD-ul francez fiind primit cu rezerve de publicul american. Relansarea Humanoids se face cu mare fast și cu cîteva ediții aniversare. Printre titlurile anunțate în 2010 se numără cele mai importante lucrări din cariera lui Jodorowsky – The Metabarons (4 volume paperback, serie întreruptă în urmă cu 5 ani) și The Incal (un omnibus hardcover supradimensionat după modelul albumelor BD franceze, desenat de Moebius). Se pare că ambele lucrări vor fi necenzurate (edițiile americane în format broșură, serializate la începutul decadei 2000, au avut grafica cenzurată, spre nemulțumirea fanilor).

Aron Biro

 

La Humanitas Fiction a apărut romanul Dracula, mortul viu, de Dacre Stoker & Ian Holt.

„Dracula, mortul viu păstreză chintesenţa şi splendoarea gotică a romanului lui Bram Stoker. O continuare care a meritat să fie aşteptată 112 ani.“ (USA Today)

Au trecut 25 de ani de cînd Dracula a fost răpus în castelul lui din Transilvania. În acest răstimp, Mina şi Jonathan Harker au avut un fiu, Quincey, care visează o carieră artistică, încurajat de un misterios actor român, doctorul Seward a căzut pradă dependenţei de morfină, Arthur Holmwood a lăsat furia şi resentimentele să-i macine viaţa, iar profesorul Van Helsing a ajuns un bătrîn aparent inofensiv. Echilibrul precar al vieţilor lor, marcate de tragediile trecutului, este spulberat atunci cînd o mînă ucigaşă începe să-i vîneze. Să fi înviat Dracula, însetat de răzbunare? Sau o forţă mult mai cumplită ameninţă să cotropească lumea, scufundînd-o în întuneric? Străzile sumbre ale Londrei invadate de ceţuri devin scena unei neaşteptate şi sîngeroase înfruntări finale.

Personajele celebre create de Bram Stoker îşi continuă cruciada împotriva răului în Dracula, mortul viu. Pornind de la însemnările lui Bram Stoker, aflate în arhiva familiei, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, şi Ian Holt, scriitor şi scenarist, au creat o continuare a romanului-cult Dracula, în spiritul intenţiilor literare şi în stilul lui Stoker, părintele lui Dracula şi întemeietorul genului horror. La un an de la apariţia sa în 2009, Dracula, mortul viu a fost publicat în peste patruzeci de ţări.

 

La Editura Nemira a apărut volumul al treilea din seria Turnul întunecat, de Stephen King: Ținuturile pustii (traducere Mircea Pricăjan).

Roland, ultimul pistolar, se apropie tot mai mult de Turnul Întunecat, care îi bîntuie visele şi coşmarurile. Urmăriţi de Străinul fără Vîrstă, el şi prietenii lui se aventurează pe un drum plin de pericole pînă la Lud, oraşul pustiit. Iar pe măsură ce traversează deşertul damnării, în această macabră lume nouă, încep să priceapă cine – şi ce – îi face să meargă mai departe. Amestec desăvîrşit de acţiune şi suspans, Ţinututile pustii îi lasă pe cititori cu răsuflarea tăiată în aşteptarea următorului volum. Căci Turnul e din ce în ce mai aproape…

 

Robert Charles Wilson – Julian Comstock: A Story of 22nd-Century America – hardcover, Tor Books, 2009

Sub acest motto se desfăşoară o bună parte din Julian Comstock: A Story of 22nd-Century America, penultima carte scrisă de Robert Charles Wilson, cunoscut în România prin Turbion (Spin) şi Axa (Axis). Romanul este o distopie care prezintă ascensiunea personajului omonim la preşedinţia Statelor Unite în a doua jumătate a secolului XXII. Este o lume post-Peak Oil cu tehnologii în general specifice perioadei pre-1900, o lume în care religia este cea mai mare putere în stat (pe principiul „Secolul XXI va fi unul religios sau deloc.”). În Statele Unite, preşedinţia este ereditară, puterea judecătorească este inexistentă, iar steagul naţiunii numără 60 de state care includ o bucată din Canada. Cealaltă parte a Canadei este sub controlul nemţilor şi nu al olandezilor, în carte făcîndu-se voit confuzia dintre Dutch şi Deutsch. Forţa antagonistă a americanilor este Mitteleuropa, termenul german pentru o Europă Centrală dominată de nemţi, un concept mai degrabă politic decât geografic care a apărut pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial.

Prima problemă a cărţii este lipsa de plauzibilitate a contextului economic. Prin prisma EROEI (energy returned on energy invested), o noţiune de bază în domeniul energiilor primare, petrolul nu este o resursă care se epuizează brusc, indiferent cît de mare este discrepanţa dintre descoperirea de noi zăcăminte şi rata tot mai mare de extragere. Mai degrabă, odată cu trecerea timpului, accesibilitatea lui scade, dar nu devine egală cu zero nici măcar într-o lume steampunk post-apocaliptică (în lumile steampunk alternative, hidrocarburile sunt un element imposibil de ignorat). Nu am înţeles de ce, în ciuda nivelului tehnologic diferit de unul primitiv, nu apar în carte zăcăminte de petrol sau utilizări simple (şi îndeosebi practice) ale acestuia. Astfel, luptele pentru cucerirea/păstrarea Canadei sunt purtate cu puşti, tunuri şi vase cu aburi. Mai mult, se pare că şi restul lumii este la acelaşi nivel tehnologic cu americanii, fapt improbabil avînd în vedere dacă nu inegalitatea condiţiilor socio-economice, atunci măcar diversitatea condiţiilor geografice. Singura excepţie sunt chinezii, o putere neutră, însă capabilă să facă un mega-tun cu o rază foarte mare de acţiune (mi-a adus aminte de tunul creat de ungurul Orban pentru Mahomed al II-lea în Cucerirea Constantinopolului de Vintilă Corbu).

A doua problemă este ignorarea cîtorva personaje care, deşi stereotipe, puteau influenţa într-un mod surprinzător şi apreciabil acţiunea cărţii – şi aici îi menţionez atât pe fraţii lui Calyxa Blake, cît şi pe One-Leg Willy, acel ofiţer aflat în urmărirea lui Julian şi Adam, protagoniştii principali ai cărţii. Pe de altă parte, prin intermediul naraţiunii la persoana I, este cel puţin sesizabilă maturizarea lui Adam, în contrast cu cea a lui Julian, care este mai lentă, ba chiar deficitară. Aici autorul cade în capcana unui clişeu introducînd factorul homosexualitate. Mai mult, deşi aduce în prim-plan idei ca influenţa religiei asupra societăţii şi individului sau efectele (tragice şi inevitabile ale) modificării destinului, Robert Charles Wilson le ţine la vedere doar pentru scurte perioade de timp, favorizînd în schimb acţiunea pură combinată cu lungi naraţiuni. În plus, dezondamîntul cu rădăcini în sfera politicii este insuficient dospit – autorul trece repede peste puţinele puncte de conflict politic şi le ucide în faşă pe cele potenţiale. Ar fi fost interesant să aflăm noi modalităţi de a face bine servindu-te uneori şi de rău, mai ales ca background-ul nu este chiar clasic, iar consideraţiile lui Julian faţă de fatalitate îl fac să fie mai aproape de cititor decît Adam, care are avantajul povestirii la persoana I.

În schimb, naraţiunea curge fluid, niciodată cu poticneli. Frazele sînt melodioase, iar ritmul lor se modifică în mod corespunzător în funcţie de evenimente. Nu avem întorsături de situaţie sau finaluri culminante înainte de începutul unui nou capitol. Însă există uneori nuanţări surprinzătoare în reflecţiile lui Adam, iar evocările sunt deseori poetice fără a se folosi lirisme ieftine.

Într-un fel, mi-e greu să cred că nu au putut fi nominalizate la premiul Hugo cărţi mai bune decât cea de faţă. Recunosc însă că Julian Comstock: A Story of 22nd-Century America reprezintă o confirmare a talentului narativ al lui Robert Charles Wilson. Dar mai trebuie lucrat la fineţe şi – de ce nu? – lipseşte puţină îndrăzneală. Luînd în considerare genul literar de care aparţine, Julian Comstock nu reuşeşte să te facă să îţi pui întrebarea esenţială: „Ce-ar fi (fost) dacă…?”

Silviu Gheorghe

Tagged with:
 

Primele cinci cărți din colecția Seniorii Imaginației Integrala Science Fiction și Fantasy, colecție realizată de Eagle Publishing House împreună cu S.R.S.F.F., pot fi precomandate la www.imaginastore.com pînă pe data de 1 octombrie inclusiv. Plata este posibilă deocamdată numai cu card, prin procesatorul PayPal. Sînt disponibile următoarele titluri:

  1. Phreeria, de Mihail Grămescu – roman, ediție revizuită și întregită
  2. Întîlnire cu Meduza, de Mircea Opriță – povestiri, ediție revizuită, cu un cuvînt înainte al autorului și un studiu de Cornel Robu
  3. Efectul P, de Gheorghe Schwartz – roman, cu un cuvînt înainte al autorului
  4. Așteptînd în Ghermana, de Dănuț Ungureanu – roman, ediție revizuită, cu un cuvînt înainte al autorului
  5. Lumea lui Als Ob, de Voicu Bugariu – povestiri, ediție revizuită, cu un cuvînt înainte al autorului

Prețul unei cărți: 6,5 euro plus 1 euro livrarea (27,5 lei plus 4,28 aproximativ). Pentru precomandarea primelor 5 titluri împreună, livrarea este gratuită. Important: Livrarea pentru cărțile precomandate pînă la 1 octombrie este prevăzută cel tîrziu pe 18 octombrie. Vor fi livrate numai cărțile preplătite.

 

Silviu Genescu s-a născut la 13 septembrie 1958, în Timișoara.

Prozator, traducător, jurnalist.

A debutat în anul 1977 în revista Forum studențesc, cu povestirea „Transplant“. A publicat în Paradox, Helion, Amanahul Anticipația, CPSF Anticipația, Jurnalul SF.

Este prezent în antologiile: Avertisment pentru linistea planetei (1985), La orizont această constelație (1990), Anatomia unei secunde (1990), Timpul este umbra noastră (1991), Twelve (1995, în limba engleză).

Volume publicate:  T de la sfîrşit (Marineasa, 1994), Rock me Adolf Adolf Adolf (Bastion, 2009).

 

Sefeul pe internet, în săptămîna 5 – 11 2010:

11 septembrie
Cultural SF and Movie Learnings. SRSFF lansează volumul „S.F. Doi” și vernisează expoziția „OTHER WORLDS”: marți 14 septembrie, ora 17.00, la Centrul Calderon
SRSFF. Zoran Krušvar (Croația) – De închiriat (Rentals)
Final Frontier. Robert Coller – SF Clasic: The Tower of the Elephant
Blogul editurii Nemira. Noutățile lunii septembrie 2010
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. „Grimblades“ by Nick Kyme
FanSF. Locus Awards-Horror Novel
Schizoid.Us. Cît de departe ești dispus să mergi pentru viitorul tău?

10 septembrie
Cititor SF. kyodnb – Hater – David Moody
SRSFF. Așteptînd în Ghermana – Integrala science-fiction-ului românesc – Seniorii imaginației
Shauki’s Books. MOCKINGJAY de Suzanne Collins
FanSF. Compania Neagră
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu’ hărții. Vintage Swanland!
Observator cultural. Michael Haulică – Lunga vară fierbinte

9 septembrie
SRSFF. Alexandru Maniu – Colosul
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. Fantasy Art – Didier Graffet
Costi Gurgu/Vyrclozone. Josnicia SF-ului românesc

8 septembrie
Cititor SF. aspoiu – Vînătoare de Tachyoni (II)
Cititor SF. kyodnb – Hugo Awards 2010
SRSFF. Helion – numărul patru
Shauki’s Books. Laura Frunză – INVOCAREA de Kelley Armstrong
Mircea Coman/Scientifiland. Un august ficțional
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. Cover art – „Te Gathering Storm“ by Robert Jordan & Brandon Sanderson

7 septembrie
Cititor SF. aspoiu – Vînătoare de Tachyoni (I)
Final Frontier. Hanelore Alexa – Cîmpurile magnetice – Ovidiu Bufnilă
Blogul editurii Nemira. Vlad Puescu – Noi vești despre Jocurile Foamei, vol. 3
Leda Books. Darurile Ursulei K. Le Guin pentru citiorii SF&F (și nu numai!) de toate vîrstele
Shauki’ Books. Daruri, Darkside, Aquamarine și Magie dezlănțuită – în curînd
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. „City of Ruin“ by Mark Charan Newton
FanSF. Super hituri si in the mail box
Aron Biro/The Deleted Scenes. Filmele vorbite pe la spate – iulie/august 2010
Assassin CG. Brandon Sanderson – Warbreaker
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu hărții. Răspuns: Vine SFÎRȘITUL LUMII!

6 septembrie
Cultural SF and Movie Learnings. Prezențe românești în cadrul Science Fiction Foundation Collection: Universitatea Liverpool
SRSFF. Dragoș Jieanu pe Io9
SRSFF. Advance Australia Fair : Worldcon 2010 la Melbourne
Dark Wolf’s Fantasy Reviews. 2010 Hugo Awards winners
FanSF. Anunț
FanSF. Lovitura Anului: COMPANIA NEAGRĂ
Horia Nicola Ursu/Însemnări din colțu hărții. Întrebare

5 septembrie
Cultural SF and Movie Learnings. Worldcon 2010 (Aussiecon 4), premiile Hugo: and the winners are…
SRSFF. Worldcon 2010 – Premiile Hugo

DIN URMĂ:
28.08.2010. Cititor SF. kyodnb. Black Lung Captain – Chris Wooding

(o săptămînă în urmă, 29 august 4 septembrie: Intermeci (10))

Tagged with: