From the monthly archives: September 2010

Următoarea întîlnire a cenaclului ProspectArt va avea loc marți, 14 septembrie 2010, la Centrul Calderon (str. Jean Louis Calderon, nr.39), ora 17.00.

Subiectele întîlnirii: lansarea volumului S.F. Doi, de Cristian-Mihail Tedorescu (Ed. Bastion, 2010) și expoziția OTHER WORLDS, a artiștilor Dragoș Jieanu, Ioan Dumitrescu și Alexandru Popescu.

Invitați: Horia Gârbea, Ion Hobana, Cristian Tudor Popescu, Florin Manolescu, Lucian Boia, Mihai Iovănel, Paul Cernat, Angelo Mitchievici, Irina Horea, Eugen Stancu, Ștefan Ghidoveanu, Cătălin Sturza, Lucian Hanu, Mihail Grămescu.

 

Terminator: The Sarah Connor Chronicles • serial creat de  Josh Friedman • Distribuția: Lena Headey, Thomas Dekker, Summer Glau, Brian Austin Green, Garret Dillahunt, Shirley Manson, Leven Rambinand,  Richard T. Jones • O producție Bartleby Co., Fox Television, Sony Pictures Television, C2 Pictures • Ianuarie 2008 – Aprilie 2009.

Terminator: The Sarah Connor Chronicles reprezintă continuarea francizei pornite de Jim Cameron, reluînd aventurile celor doi Connori după acțiunile din T2, avînd în continuare același scop: să prevină Ziua Judecății. Mi-am propus să evit acest serial încă de cînd a fost anunțată începerea producției pentru două motive: primul, evident, este canonul, faptul că iubeam primele două filme și nu voiam să las puțină istorie revizionistă să-mi schimbe sentimentele față de acest univers ficțional. Au apărut însă și cele două mizerii filme ulterioare, pe care le-am vizionat obligat, așa că nu avea rost să mai amîn serialul, răul fusese făcut. Al doilea motiv, aproape la fel de important, e faptul că e un serial de nișă, așa că, precum Firefly și Jericho și o duzină de alte seriale geniale anulate prea devreme, mi-ar fi frînt inima cînd ar fi fost eliminat din grilă, așa că am preferat să-l am post-mortem.

Scenariile episoadelor tind să fie bune, în mare majoritate, combinînd în proporții satisfăcătoare drama personală, temele sci-fi, cît și consecințele unui război viitor: vina și sentimental de alienare al supraviețuitorilor. Se pune totuși problema repetivității: primul sezon a fost al naibii de plictisitor pentru că s-a mentinut structura liniară, deci extrem de previzibilă, surprizele lipsind cu desăvîrșire. În sezonul doi se renunță la run’n'gun și intriga se diversifică, iar în plus avem mai multe episoade dedicate unui singur personaj pentru a-i ajuta dezvoltarea. Problema cu acestea este că, oricît de distractive ar fi, sînt categoric episoade de umplutură și nu avansează aproape deloc cursul misiunii. Un al doilea motiv pentru existența acestora e și faptul că avem de-a face cu un serial TV, așadar constrîngerile financiare devin dureros de evidente uneori; nu vorbim acum de lipsa efectelor speciale, ci de lipsa spațiului, o duzină de episoade fiind filmate în spații închise, într-o singură locație.

Cît despre personaje, cred că faptul că singurul care-mi place este robotul spune totul despre reușitele scenariștilor în această privință. Gașca eterogenă a protagoniștilor include un adolescent emotiv care-și urăște destinul și e îndrăgostit de robot, o mamă care încearcă să-și protejeze fiul, dar nu e în stare să ia o decizie grea nici măcar atunci cînd propria viață e în joc, un soldat care suferă de PTSD (sindromul de stress post-traumatic) și-un investigator federal cu o moralitate compromisă. Pare o combinație ideală. Dar nu e, nu îndeajuns. Sarah și John au același defect tragic, compasiunea care-i apucă în cele mai nepotrivite momente, cu cele mai proaste rezultate, în ciuda faptului că sînt, teoretic cel puțin, deciși să facă orice ar fi nevoie pentru binele omenirii. Ceilalți doi reprezintă o dilemă, pentru că loialitățile le sînt imprevizibile, iar asta nu e cîtuși de puțin o calitate pe care să o cauți la un camarad de război. Robotul pare să fie singurul care gîndește și nu-i pune în pericol fizic în fiece zi, iar personalitatea sa de fish out of water este întotdeauna remarcabil de amuzantă.

Distribuția: spre surpriza mea, Lena Headey e potrivită ca urmașă a Lindei Hamilton, are aproape aceeași intensitate, chiar dacă asemănarea fizică e nulă, iar personajul își menține fatalismul, deși pare a deveni cam prea pacifistă pentru gustul meu. Marea vedetă a serialului este River Summer Glau, care are un joc formidabil, ducînd greul serialului, fără a fi mai puțin adorabilă și preluînd cu brio ștafeta de la Arnie. Puștiul care-l joacă pe John Connor e un dezastru însă, abilitățile sale artistice tind spre zero, iar materialul primit nu-l ajută, în cea mai mare parte a timpului fiind doar un emo kid care se lamentează fără încetare. Brian Austin Green habar nu am ce caută într-un asemenea serial, dar pare să se descurce bine (avînd în vedere și faptul că e căsătorit cu Megan Fox, copilul tembel din Beverly Hills 90210 pare să se fi realizat). Roluri secundare pentru Richard T. Jones, Garret Dillahunt, Shirley Manson și Dean Winters, toți descurcîndu-se onorabil, cu o mențiune specială pentru absolventul din Deadwood, care întruchipează un Dalek foarte convingător.

Finalul e o surpriză neplăcută. E grabit, ciudat și, în mare măsură, de-a dreptul prost. Întreg sezonul 2 a fost suprasaturat cu episoade de umplutură, iar în ultimele două episoade se îngrămădesc mai multe revelații și întorsături de situație decît în celelalte 20. Nu așa se face televiziunea de bună calitate. Sfîrșitul este imbecil, se bate cap în cap cu întreg universul Terminator, toate filmele și toate episoadele serialului. Mă dezgustă faptul că au sacrificat întreg canonul pentru puțină filosofie.

Concluzia mea ar fi că serialul este foarte bun… dacă-i poți ierta constanta imbecilitate a personajelor care uneori, ca în episodul cu halucinațiile, de pildă, te poate aduce in pragul furiei umanitatea.

Florin Cristian Tiucă

 

Ștefan Ghidoveanu îi va a vea ca invitați în ediția de azi (sîmbătă, 11 septembrie) a emisiunii Exploratorii lumii de mîine pe Marian Truță și Mugur Cornilă. Discuțiile vor avea în vedere  colecția Seniorii imaginației a editurii Eagle Publishing House și Euroconul 2010.

Emisiunea poate fi urmărită pe net aici.

 

Cătălin Badea s-a născut la 10 septembrie 1968 la Brașov.

A absolvit filologia la Universitatea Transilvania din Brașov cu teza „Morfologia și tipologia SF-ului românesc din 1980 și pînă astăzi“ (publicată în volumul Alternative critice). Publicist, critic, editor. A fost directorul revistei Lumi Virtuale (varianta ei pe hîrtie).

Este membru în juriul care acordă premiile Vladimir Colin.

Volume publicate: Alternative critice (2001)

 

Gînduri despre SF-ul de altădată (2)

Mişcarea puternică a SF-ului craiovean de la finalul deceniului al VIII-lea din secolul trecut a generat, după cum am arătat într-un material anterior, o diviziune şi o stratificare a sa în mai multe puncte convergente, transformate în cenacluri de sine stătătoare (patru la număr). Mulţi au văzut în această diviziune primul element al viitoarei disoluţii a fandomului din urbea de pe malul Jiului şi au fost siguri că el se va stinge rapid după Revoluţie.

Ca să contracareze acest lucru, într-un fel, dar şi ca urmare a unei evoluţii fireşti, pe de altă parte, în luna februarie 1990, Ion Ilie Iosif, Radu Honga şi Alexandru Mironov s-au gîndit că o soluţie viabilă pentru viitorul apropiat, în vederea susţinerii fandomului, ar fi înfiinţarea unei asociaţii nonguvernamentale naţionale, care să sprijine eforturile creatorilor amatori în trei direcţii: prin editarea unei reviste trimestriale care să publice textele membrilor asociaţi; prin înfiinţarea unei edituri de profil SF (prima din ţară!), unde să apară volumele acestora, dar şi volumele scriitorilor cu greutate din străinătate; prin sprijinirea membrilor ei să participe la mişcarea europeană şi mondială de gen (participări la Euroconuri, la Worldconuri, la concursuri de tot felul etc).

Propunerea să fac parte din Asociaţia Creatorilor de Science-Fiction Dolj (ACSF-Dolj) mi-a parvenit la Cernavoda, unde eram profesor de vreo şase ani, la sfîrşitul lunii februarie şi, după semnarea actului de aderare, am ajuns cel de-al şaptelea membru cu drepturi depline al noii structuri.

Asociaţia a reuşit să editeze două numere din revista Star Trafic SF, într-un tiraj de circa 10.000 de exemplare fiecare. O revistă profesionistă avea nevoie însă şi de o redacţie profesionistă, care nu putea funcţiona în cadrul redacţiei editurii Star Trafic, decît în mod provizoriu şi pentru puţin timp. Practic, aceiaşi trei oameni lucrau în simultaneitate la adunarea materialelor, la tehnoredactarea lor, la tipărirea revistei, la distribuirea ei, dar şi la partea de editare de carte. Aşa că prima care a cedat a fost revista, deoarece, în primul rînd, aducea profituri prea mici pentru a se putea întreţine. Mai mult, „opoziţia”, adică cei din cenaclul „Victor Anestin”, reuşiseră să editeze celebra revistă 467, o continuare pînă la un un punct a „Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice”, încheiată la numărul 466. Formatul tip carte şi numărul foarte mare de pagini a înclinat definitv balanţa în favoarea ei pe piaţa SF-ului craiovean. Star Trafic SF a avut marea calitate de a fi fost prima revistă de SF de pe piaţa românească (aşa cum ACSF a fost prima asociaţie de gen din ţară), demonstrînd că se poate. De-a lungul întregului an 1990, în ţară, au apărut zeci de reviste de cenaclu, scoţîndu-i la rampă pe scriitorii de sertar care trăiseră pînă atunci numai din lecturi în cenaclu.

Am preluat conducerea asociaţiei în septembrie 1990, cînd Ion Ilie Iosif şi Radu Honga s-au retras pentru a se putea ocupa mai eficient de funcţionarea editurii. La vremea aceea erau înscrişi formal 46 de membri din 7 judeţe. Am regîndit puţin priorităţile şi, în următorii ani, ACSF şi-a propus cinci ţinte de lucru: sporirea numărului de membri şi activizarea lor; atragerea de persoane cu greutate în lumea SF-ului în rîndul organizaţiei; editarea unui fanzin, care să-i ţină la curent şi altfel decît prin scrisori pe mebri cu evenimentele din fandom; organizarea de convenţii anuale, unde aceştia să se poată întîlni şi lua decizii de comun acord; realizarea unei biblioteci SF care să devină publică, avînd posibilitatea de a identifica şi în acest mod pe iubitorii de gen pentru a-i atrage în organizaţie.

Rezultatele? În 1996, existau 87 de mebri activi, cinci membri de onoare (Romulus Bărbulescu, George Anania, Vladimir Colin, Alexandru Mironov şi Horia Aramă), apărea lunar infzinul Cron (în format A5, 4 pagini, 100 de exemplare tiraj), au avut loc trei convenţii (două la Craiova şi una la Ploieşti, unde aveam cea mai mare filială a asociaţiei, formată din 17 membri), iar între 1994-2000, a funcţionat în sediul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Dolj biblioteca publică SF „Dan Merişca” (denumită astfel în memoria regretatului fandomist ieşean), care deţinea un fond de carte şi de revistă ce depăşea 500 de titluri, majoritatea cărţilor fiind donaţii ale editurii Nemira.

Asociaţia şi-a încetat activitatea în martie 1998, avînd printre altele şi meritul de a fi iniţiat, împreună cu cenaclul „Atlantis-Club” din Cernavoda lungul drum al Taberei de Creaţie SF „Atlantykron”, de pe insula „Inelul de piatră”, din apropierea localităţii Capidava, judeţul Constanţa.

Aurel Cărăşel

A apărut nr.4 (septembrie 2010) al revistei Helion (versiunea on line).

Din sumar: proză de Florin Pîtea, Victor Martin Michael A. Burstein, Luciana Grosu, articole de Mircea Opriță, Cornel Secu, Cătălin Negrea, Lucian Vasile Szabo, Eduard Pandele, Alexandru Maniu și, de neratat, interviul cu Cornel Robu realizat de Lucian Vasile Szabo.

Tagged with:
 

Mircea Coman face analiza prozei scurte publicate online în luna august (Un august ficțional). Sînt avute în vedere povestiri publicate în Nautilus, SFera Online și Helion Online.

 

Nu știu alții cum sînt, dar mie îmi place să vad ce mai fac și vecinii în ale SF-ului. Și cum tema mea curentă este cu aromă de steampunk, am purces la inventarierea aparițiilor editoriale anglofone (atît de urîte și de iubite) prin care apar roți dințate, pistoane, aburi și alte chestii retro-SF năstrușnice.

Tor Books conduce detașat cu cîteva serii cunoscute, ba și bine premiate, precum Boneshaker (Locus 2010), urmată de nuvela Clementine (Subterranean Press, ediție limitată) și de un nou roman, Dreadnought, programat să apară în noiembrie anul acesta.

Urmează Jay Lake cu seria Clockpunk, ajunsă la volumul trei, intitulat Pinion.

George Mann lucrează de zor la seria sa cu detectivi într-o istorie paralelă dominată de tehnologia victoriană. Volumul trei, The Immorality Engine, este programat sa apară azi in Marea Britanie, ediția americană fiind programată în primăvara viitoare.

La Tachyon, după prima antologie Steampunk, cuplul VanderMeer pregătește Steampunk 2 (cu subtitlul Steampunk Reloaded), această apariție fiind precedată de Flaming Zeppelins ce aduce împreună două texte Zeppelins West și Flaming London, publicate anterior de către Subterranean în ediții limitate.

Pyr are în tipar un Mike Resnick plasat în vestul american, un debutant pe nume Mark Hodder (apreciat se pare de către Moorcock) și al doilea roman al lui Tim Akers, intitulat Horns of Ruin (steampunk urban fantasy noir, a spus Miéville despre acesta). Akers a scos primul roman, Heart of Veridon, la Solaris. De menționat și efortul lui Scott Westerfeld cu Leviathan, ilustrat de Keith Thompson (urmeaza Behemoth și Goliath).

PS: Supriza inventarului a fost Stephen Baxter cu a sa Anti-Ice (mai veche, ce-i drept). Alți grei ce au cochetat cu steampunk-ul de-a lungul vremii: Swanwick, Moorcock, Farmer, Tim Powers.

Ca să încheiem într-o notă optimistă am deosebita plăcere să vă anunț că antologia steampunk-ului mioritic are deja primul text acceptat spre publicare.

Adrian Crăciun

 

Un  nou cenaclu de science fiction, fantasy si horror – “Wolf’s Pack” (urmașul Păturicii Rotunde SF din tabăra Atlantykron) – va avea prima ședință sîmbătă, 11 septembrie, ora 15.30, în localitatea Voluntari, jud. Ilfov. Maestru de ceremonii, Lucian Oancea.

Vor citi din creațiile lor Balin Feri și Smaranda Cojocaru.

După care urmează „surprize și un picnic“.

Confirmările de participare se așteaptă pe adresa [email protected], după care cei interesați vor primi indicații privind adresa exactă. În limita locurilor disponibile se poate asigura cazare gratuită pentru participanții din provincie.

(foto: Cătălin Sturza, invitat la Păturica Rotundă SF în 2008)

 

O nouă ședință a cenaclului prospectArt va avea loc vineri, 10 septembrie 2010, ora 18.00, la Observatorul astronomic municipal „Amiral Vasile Urseanu”, Bulevardul Lascăr Catargiu nr.21 (fost Ana Ipatescu), sector 1, București.
Vor citi:

Raluca Băceanu – povestirea „Game Over”
Marian Truță – despre Eurocon 2010 (Cieszyn, Polonia)
Mihnea Columbeanu – un scenariu cinematografic
Cristian Tamaș – povestirea „Noua preistorie” de Rene Rebetez