From the monthly archives: April 2011

CEL MAI BUN VOLUM DE PROZĂ

  • Oliviu Crâznic – …și la sfîrșit a mai rămas coșmarul (Vremea)
  • Michael Haulică – Povestiri fantastice (Millennium Press)
  • Mircea Opriţă – Povestiri de duminică (Millennium Press)
  • Liviu Radu – Modificatorii (Millennium Books)
  • Cristian-Mihail Teodorescu – S.F. Doi (Bastion)

CEA MAI BUNĂ POVESTIRE

  • Ștefana Cristina Czeller – Slujesc Zeului-Cîine (GALILEO, 2)
  • Costi Gurgu – Îngeri și molii (GALILEO, 2)
  • Michael Haulică – Microtexte (Povestiri fantastice, Millennium Press, 2010)
  • Florin Pîtea – Vînătoarea de sfincși (GALILEO, 2)
  • Marian Truță – Cumania 2010 (GALILEO, 2)

Acestea sînt volumele/povestirile care, în urma primei runde de vot, au fost alese de către votanţi (abonaţii revistei Galileo) pentru a participa în finală. Următoarea rundă de vot va începe de luni la ora 0.00 şi va dura pînă vinerea viitoare la ora 23.59 minute. În această etapă votanții vor așeza cele două liste în ordinea preferințelor lor, urmînd ca titlurile să primească puncte în funcție de locul ocupat (5, 4, 3, 2, 1). După calculul punctajului obținut, ultimul clasat din fiecare listă va fi eliminat și se va trece la etapa următoare.

Tagged with:
 

John M. Ford – The Dragon Waiting: A Masque of History

Orion, 2002

Sînt două motive pentru care am început cartea de faţă cu aşteptări mari. În primul rînd, citisem cîteva sute de pagini din The Wizard Knight a lui Gene Wolfe, carte pe care am lăsat-o deoparte deoarece ar fi fost o bătaie de joc să parcurg o asemenea minunăţie în reprize de maximum zece pagini pe seară. De-a dreptul entuziasmat de talentul, ca să nu zic geniul lui Wolfe, am fost sedus de ideea că următoarea carte ar putea fi cel puţin la fel de bună. În al doilea rînd, The Dragon Waiting: A Masque of History a primit în 1984 World Fantasy Award, premiu pentru care au concurat atunci şi George R. R. Martin (The Armageddon Rag), Jack Vance (Lyonesse) ori Stephen King (Pet Sematary). În plus, pasiunea mea pentru istorie mă împinge inevitabil spre romane (fantasy) de istorie alternativă.

The Dragon Waiting începe bine. Primul capitol e promiţător: nu faci eforturi să reţii numele personajelor (realizezi, nu tîrziu, că doar două sînt importante), acţiunea curge lin şi începi să întrevezi premisele şi iţele care alcătuiesc întregul conţinut narativ. Sau începi să crezi că le întrevezi, fiindcă al doilea capitol te aruncă din Anglia tocmai în Italia. Aici e nevoie de un plus de concentrare pentru a înţelege cauzele existenţei acestei părţi, cauze care nu se lăsă pricepute decît atunci cînd îţi dai seama cine este personajul principal. Aoleu, sînt deja trei, iar cartea nu are zeci de capitole. Ori scriitura e foarte densă, ori personajele principale nu au complexitatea necesară prezentării Europei în contextul politico-militar imaginat de autor. Aproape jumătate din continent este înghiţit de Imperiul Bizantin a cărui expansiune spre vest este tot mai vădită pentru ceea ce numim noi azi Marea Britanie. Creştinismul este una dintre multele religii tolerate (zeii greci şi romani se amestecă cu mitologia nordică), iar vampirii şi vrăjitorii nu sînt doar nişte concepte fantastice.

Capitolul trei aproape că te aruncă din speranţă în deznădejde. Încă un personaj principal. Încă niște personaje secundare cu care te întîlneşti pentru prima şi ultima dată. O luminiţă se întrevede totuşi. Autorul însăilează destul de iscusit frînturi de istorie, mici frînturi de informaţie menite să ţină atenţia cititorului cît mai trează şi să construiască atmosfera specifică romanului. Capitolul patru îţi dă lovitura de graţie – deja ai citit trei pagini şi nici unul dintre nume nu îţi este cunoscut. Te uiţi iar la grosimea cărţii şi calculezi că eşti aproape de a parcurge un sfert de carte. Un sfert de carte în care nu s-a întîmplat mai nimic. Nici figuri memorabile, nici acţiune epică. Hopa, stai că totuşi al patrulea capitol nu e rău: s-a produs o crimă, există un cerc de suspecţi, iar o parte din anonimele personaje sînt de fapt cele principale din capitolele anterioare. şi dă-i şi luptă şi ajungi la jumătatea cărţii. şi apare Richard al III-lea. Care nu se mai termină. Pînă la ultima pagină.

Domnu’ autor, de ce te-ai chinuit să creezi cîteva personaje principale (inedite atît prin atitudine cît şi prin prisma evenimentelor) pentru că apoi să le subordonezi unei figuri istorice? De ce ai adăugat contextului o dimensiune religioasă dacă ea este absolut irelevantă? De ce întinderea teritorială şi forţa militară a Imperiului Bizantin reprezintă doar simple motive care împing respectivele personaje spre Anglia? De ce vampirismul ridică fie false probleme morale, fie întrebări ale căror răspunsuri sînt pe măsură, adică derizorii? De ce te-ai angajat să scrii o carte despre o istorie alternativă care cuprinde întreaga Europă dacă singurul scop final a fost să creezi/expui motive fictive care au dus la înscăunarea lui Richard al III-lea? Ai demonstrat doar că poţi strînge laolaltă un vrăjitor galez, un mercenar greco-francez, un doctor italian şi un vampir german, fără să existe legături emoţionale între ei care să poată fi transmise cititorului. Ai reuşit doar un exerciţiu imaginativ aproape inutil, cu o scăzută valoare istorică.

Cel care n-a citit această carte să nu aştepte dragonul. Nu vine.

Silviu Gheorghe

 

Victor Martin s-a născut la 16 aprilie 1954, în Târgu Cărbunești (jud. Gorj).

A absolvit Liceul Nicolae Bălcescu din Craiova, apoi Institutul Agronomic din Cluj-Napoca.

A debutat în 1975 în antologia Alte întîmplări din veacul XXI. A publicat proză, poezie, aforisme, eseuri și critică literară.

Locuiește în Craiova.

Este prezent în antologiile: Alte întîmplări din veacul XXI (Scrisul Românesc, 1975), ALFA — o antologie a literaturii de anticipație românească (Scrisul Românesc, 1983), O planetă numită anticipație (Junimea, 1985), Avertisment pentru liniștea planetei (Albatros, 1985), BETA — antologie de literatură fantastică și SF (Vlad & Vlad, 1996), Arca îmblînzitorilor de fantasme — Antologie 2000 (Euro Vida M, 2000), România SF 2001 (ProLogos, 2001), Fantasticul M III (Granada, 2003), GAMA — Alte țărmuri — Antologie de fantastic și SF (Reduta, 2004).

A debutat editorial cu volumul  Aforisme, (Craiova: Editura Opinia, 1995).

Volume SF publicate: Timbrul (povestiri, Reduta, 2000), Dispariții (povestiri, Anteu, 2000), Can și Ideea (roman, Reduta, 2002), Elogiul muncii de partid (roman, Sitech, 2004), 4 proze science fiction, (povestiri, MJM, 2007), Noaptea orașului ilustrat (roman, MJM, 2007), Partidul de export (roman, MJM, 2008), Monede de sticlă (roman, MJM, 2010).
A mai publicat un volum de eseuri (Frigiderul cu cărți, MJM, 2006)) și mai multe volume de aforisme.

*

Andrei Valachi s-a născut la 16 aprilie 1970, în Iași.

A absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Al.I. Cuza din Iași.

De mai mulți ani este stabilit în Canada.

A debutat în SF cu povestirea „Practicile subliminale“, în săptămînalul Bursa de Est (1993).

A publicat în Convorbiri Literare, Jurnalul SF, Supernova, CPSF Anticipația, F&SF Magazin, Forum SF, ArtPanorama, Ficțiuni, Placebo. A tradus pentru editura Fahrenheit romane de Poul Anderson și Ursula K. LeGuin.

Este prezent în antologiile România SF 2001 (2001), Quasar 001 (2001), Millennium Fantasy & Science Fiction. Șase ani de Ficțiuni (2009).

A publicat un singur volum de proză scurtă, Sheila (1999 – premiul Vladimir Colin 2000).

 

Evenimentele editurii Leda programate pentru sîmbătă 16 aprilie s-au anulat.

 

Azi este ultima zi în care, dacă vă număraţi printre abonaţii revistei Galileo în varianta sa tipărită, vă puteţi exprima votul în prima rundă de selecţie pentru pentru prima ediţie a Premiilor Galileo. Despre premii şi despre modalitatea de vot găsiţi detalii complete aici. Vă aşteptăm.

În cursul zilei de mîine vom posta aici rezultatele acestei prime runde de vot.

 

Evenimente Leda la tîrgul de carte Bookland:

Sîmbătă, 16 aprilie, ora 14.00 – 14.30, scena Starbucks. Lansare romane din colecţia Thriller LEDA: Recuperatorii de Eric Garcia, Dublă constrîngere de Chris Bohjalian, Viziuni însîngerate de Kay Hooper, Furioşii de David Moody.

Prezintă: Cristina Ghidoveanu, Michael Haulică şi Ştefan Ghidoveanu.

Sîmbătă, 16 aprilie, ora 17:30 – 18.00, scena Starbucks. Dezbatere SF: Praxis de Walter Jon Williams şi Snow Crash de Neal Stephenson.

Prezintă: Florin Pîtea, Michael Haulică şi Ştefan Ghidoveanu.

Titluri noi apărute la Editura LEDA:

- CELE NOUĂ CHIPURI ALE INIMII de Anita Nair (Love&Life LEDA)
- REGINELE-DRAGON, cartea a doua din Trilogia mistică de Traci Harding (Fantasy LEDA)
- ÎNGĂDUINŢA NORDULUI de Philip Hensher (LEDA Contemporan)
- INFAMII MĂRUNTE de Panos Karnezis (LEDA Contemporan)
- FURIOŞII de David Moody (Thriller LEDA)
- MICUŢELE MINCINOASE, vol. 1 din seria Micuţele mincinoase de Sara Shepard
- ORAŞUL OASELOR, cartea întâi din seria Instrumente mortale de Cassandra Clare (Fantasy LEDA)
- LIMITELE SPIRITELOR, vol. 6 din seria Academia Vampirilor de Richelle Mead (Fantasy LEDA)

Evenimente tip „ORA DE REDUCERI” – reducerile se aplică în intervalul menţionat mai jos la titlurile semnalate la raft:
- Plante pentru sănătate şi Hrană pentru sănătate de Jethro Kloss, Inimă şi minte şi Învaţă să trăieşti sănătos de Valentin Fuster  – Vineri, 15 aprilie, între orele 17:00 – 18:00;
- Titluri din colecţia Limbi moderne şi Dicţionare: Sîmbătă, 16 aprilie, între orele 12:00 – 13:00;
- Titluri din colecţiile Basme şi Poveşti: Sîmbătă, 16 aprilie, între orele 17:00 – 18:00;
- Atlasul corpului uman, Enciclopedia medicală a familiei şi Enciclopedia corpului uman – Duminică, 17 aprilie, între orele 11:00 – 12:00.

 

Eagle Publishing House lansează sîmbătă, 16 aprilie,  în cadrul Tîrgului de carte Bookland (AFI Palace Cotroceni, 15 – 17 aprilie), antologia Balaurul și miorița, editată de Mihail Gămescu, apărută în colecția Fantasy Conworld.

Antologia cuprinde texte de Linda Maria Baros, Simona Şerbănescu, Catia Maxim, Emil Lungeanu, Dănuţ Ungureanu, Cristina Manta, Balin Feri, Cora Eliana Teodoru, Boris Marian, Ana-Mariana Ionescu, Oliviu Crâznic, Laura Răceanu, Marilena Adam, Mihail Grămescu, Raluca Băceanu, Elena Staicu, Teodora Creţu, Ramona Filip.

Lansarea va avea loc la ora 14.30, pe scena Cinnabon, în prezența editorului Mugur Cornilă, a antologatorului Mihail Grămescu și a cîtorva dintre autori.

Cu acest prilej  va fi prezentat publicului și cel mai nou roman al lui Voicu Bugariu, Curtezana onestă și astrologul, apărut în colecția MassMasters.

Tagged with:
 

Bookland este un nou tîrg de carte care va avea loc în București, la AFI Palace Cotroceni (adică la mall), în perioada 15 – 17 aprilie.

Printre expozanți: Polirom și Cartea Românească, Nemira, Corint (plus Leda), Tritonic (la standul publicațiilor Facăra) – am numit edituri care vor avea pe rafturi și cărți F&SF. O listă completă a editurilor expozante și harta amplasării lor, aici.

În programul tîrgului vor fi incluse concerte, lansări de carte, mese rotunde.

Mai multe amănunte găsiți pe site-ul tîrgului, aici și în restul paginilor (în pagina de evenimente unele date au fost modificate între timp).

Urmăriți Galileo Online pentru a afla amănunte despre evenimentele F&SF de la Bookland.

Tagged with:
 

A apărut Uezen. Echilibrul lumilor (Fides, 2011), ultima parte a trilogiei Uezen, de Snowdon King (pseudonimul lui Ionuț Caragea). Celelalte volume ale seriei sînt Uezen şi alte povestiri (Fides, 2010) şi Conştiinţa lui Uezen (Fides, 2010).

Proaspăta apariție are un cuvînt înainte și o postfață de criticul Adrian Botez, iar ilustrațiile din interiorul volumului sînt semnate de Janos Miklos.

Pentru o perioadă limitată, trilogia Uezen poate fi citită pe site-ul autorului.


 

O bună parte din noul număr (11/aprilie 2011) al e-zinului timişorean e dedicată lui Gheorghe Săsărman, la aniversarea a 70 ani. Scriitorul expatriat semnează toate textele din secţiunea „Laborator”, iar editorialul şi articolele din secţiunea critică îi sînt dedicate. Vă mai recomandăm un interviu luat subsemnatului (iar nu universitarului clujean Horia Ursu, care apare apărea în poza ce ilustrează interviul) de Lucian Szabo (căruia nu pot decît să-i mulţumesc pentru întrebările servite şi care ar merita şi oarece credit pe pagina cu interviul, căci, aşa cum e acum, pare că eu m-am întrebat, eu mi-am răspuns), o batere de cîmpi amuzantă prin indignarea-i sterilă, specifică maestrului Cornel Secu, la rubrica „Carevasăzică”, o „cronică de familie” a lui Mircea Opriţă la cel mai recent roman al lui Victor Martin şi un BD haios de Marian Mirescu. Remarcăm de asemenea numărul destul de mare de erori (gramaticale sau tipografice) prezente în unele dintre texte, semn că apariţia e-zinului a fost cam pripită. (HNU)

Post scriptum: Se pare că Helionul nu mai oferă cititorilor posibilitatea de a comenta.