From the monthly archives: October 2010

Mircea Opriță a fost decorat de Președinția României cu Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de Cavaler. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 octombrie 2010.

 

Cenaclul H.G. Wells (Timișoara) are o nouă ședință sîmbătă, 16 octombrie, de la ora 12,30.

Va citi proză scriitorul Laurențiu Nistorescu.

 

Victor Kernbach s-a născut la 14 octombrie 1923, la Chișinau (d. 16.02.1995, București). A absolvit Literele și Filosofia la Universitatea București. Scriitor, eseist, redactor și traducator; debut literar în 1948.

Volume publicate:

Proză – Luntrea sublimă (Ed. Tineretului, 1961); Umbra timpului (Ed. Tineretului, 1966); Povestiri ciudate (Ed. Tineretului, 1967); Vacanțele secrete (Ed. Albatros, 1987).

Altele – Enigmele miturilor astrale (Ed. Albatros, 1970); Miturile esențiale (Ed. Științifică și enciclopedică, 1978); Dicționarul de mitologie generală (Ed. Albatros, 1983; Editura Științifică și Enciclopedică, 1989); Biserica în involuție (Editura Politică, 1984); Universul mitic al românilor (Ed. științifică, 1994).

Tagged with:
 

În perioada 26 – 29 mai 1994 a avut loc, la Timişoara, Convenţia Europeană de Science-Fiction, „Eurocon”, prima şi singura de acest fel din România. Au participat sute de fani din toată ţara, şi unii şi-au adus cu ei şi publicaţiile lor. Iar din Craiova au sosit… două reviste Orion.

La iniţiativa lui Marian Mirescu, „grupul de presă” Orion, care abandonase editarea revistei la nr. 5 în 1990, a hotărat să publice cu această excelentă ocazie nr. 6.

Zis şi făcut. Marian a adunat o parte din planşele trimise de cei aproape o sută de tineri desenatori la concursul lansat de Viorel Pîrligras în 1989, le-a aranjat într-o publicaţie format A4 şi a editat nr. 6/mai 1994 al „magazinului Orion, science-fiction & BD”, sub sloganul ”Fani, înapoi în viitor!”.

Între cele două coperte în culori, prima înfăţişandu-l pe Maestrul Yoda din „Războiul Stelelor”, iar ultima o fotografie în amurg a celebrului sit Stonehenge, găsim 64 de pagini alb-negru, din care 27 cu benzi desenate, după cum urmează:

Colonizare, de Sorin Anghel
Cavalerii distrugerii, de Walter Riess
Manuscris găsit în depozitul WOW, de Constantin Jurcuţ jr., după Daniel Cocoru
Legenda, de Adrian Barbu
Liliacul şi directorul, de Vasile Brînduşescu
Cuşca, de G. J. Windhab, după nuvela lui Bertram Chandler
Taxi, de Radu Cătăniciu
Vînător, de Claudiu Cioboată
Floarea de oţel, de Tudor Popa.

Toate aceste BDSF au fost trimise la concurs. În afară de ele, mai găsim cîteva BD umoristice de Valentin Iordache ( Hans, păpuşarul cocoşat, Prietenie, Ştiaţi că…) şi două realiste de Marian Mirescu (La Oglindă, Mărul).

Acesta din urmă semnează şi majoritatea materialelor publicate în revistă: un dosar „in memoriam” Isaac Asimov, un altul „Cinema & BD“, o traducere din Michel Demuth, „Anii metalici“. Alte două traduceri, „Burning Chrome“, de William Gibson şi „Veriga slabă“, după Rocoona Sheldon, sînt semnate de Mihai-Dan Pavelescu.

Marele merit al acestei luxoase publicaţii (coperte în culori pe carton lucios şi tipar foarte bun) îl reprezintă editarea – chiar dacă după 5 ani – a celor mai importante planşe trimise la concursul din 1989.

Revista Orion (seria nouă) se va opri aici, iar despre „grupul de presă” Orion nu se va mai auzi niciodată.

În schimb, poate e important de ştiut ce au ajuns acei tineri talentaţi desenatori despre care nu auzise nimeni în 1989:

- Walter Riess a publicat mai multe benzi desenate SF în diverse publicaţii şi, mai ales, a semnat numeroase coperte, mai întîi la revista Anticipaţia iar mai apoi la editura Corint. În prezent trăieşte din meseria de arhitect.
- Constantin Jurcuţ a publicat şi el mai multe BDSF la începutul anilor ’90, după care s-a stabilit în Ungaria unde a lucrat ca graphic designer. Astăzi trăieşte la Londra.
- Adrian Barbu este profesor de franceză la Universitatea din Cluj. A publicat destul de regulat benzi desenate (inclusiv în Statele Unite) şi a semnat numeroase coperte şi ilustraţii de cărţi.
- Claudiu Cioboată lucrează într-un salon de tatuaje din Tokio.
- Tudor Popa a semnat aproape 100 de coperte la romanele SF editate de Nemira şi mai multe benzi desenate. Astăzi produce jocuri pe calculator pentru o firmă multinaţională din Bucureşti.
- Radu Cătăniciu este avocat la Piteşti. A rămas un mare pasionat de benzi desenate şi va expune la Salonul Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa (Muzeul de Artă, 22 – 24 octombrie curent) planşele originale de la BD-ul său inedit, Lacul Păsării Wandoo (după o nuvelă de Marcel Luca).

Dodo Niţă

Tagged with:
 

Don Simon (Petrică Sârbu) s-a născut la 13 octombrie 1960 în Ploieşti.

A debutat în 1993 în Jurnalul SF. A publicat povestiri în CPSF Anticipaţia, Almanahul Anticipaţia, Supernova, Alternativ SF, Lumi Virtuale, Nautilus.

Este prezent cu texte în antologiile Motocentauri pe acoperişul lumii (1995) şi România SF 2001.

Volume publicate: Împotriva Satanei (Karmat Pres, 2001).

 

John Scalzi – RĂZBOIUL BĂTRÎNILOR

traducere din limba engleză: Marian Truţă • ilustraţia copertei: Mihai Titoiu • Millennium Books, format trade paperback B (125×195 mm), 272 pagini, 30,00 lei.

Omenirea a ajuns la stele. Dar planetele capabile să susţină viaţa sînt puţine, iar rasele de extratereştri care se opun colonizării lor sînt numeroase. Prin urmare, pămîntenii trebuie să lupte pentru spaţiul vital. Războiul – brutal, sîngeros şi parcă fără sfîrşit – se poartă de decenii întregi, departe de Pămînt.

Terra e subordonată Forţelor Coloniale şi toată lumea ştie că, de la o anumită vîrstă, oricine se poate alătura acestora. Dar nu e nevoie de soldaţi tineri, ci de oameni care poartă povara cunoştinţelor şi experienţei unei vieţi. Voluntarii părăsesc pentru totdeauna Pămîntul, avînd în faţă minimum doi ani în zonele de conflict. Supravieţuitorii sînt răsplătiţi cu o viaţă nouă, pe una dintre planetele colonizate cu atîtea sacrificii.

John Perry acceptă acest tîrg. Crede că ştie la ce să se aştepte. Dar bătăliile care se poartă la ani-lumină de casă sînt mult mai cumplite decît şi-ar putea el imagina… iar ceea ce va deveni e mult, mult mai straniu.

Volumul poate fi comandat pe adresa de mai jos sau aici.

În aceeaşi serie vor mai apărea, în traducerea Cristinei şi a lui Ştefan Ghidoveanu, romanele BRIGĂZILE-FANTOMĂ şi ULTIMA COLONIE.

Despre autor

John Scalzi s-a născut în 1969, în California. După încheierea studiilor s-a căsătorit (în 1995) şi a avut parte de diverse slujbe care implicau scrisul: critic de film, blogger profesionist etc. A publicat, începînd din 2000, diverse lucrări de non-ficţiune. Primul său roman, OLD MAN’S WAR (2005, tradus în România la Millennium Press, cu titlul RĂZBOIUL BĂTRÎNILOR) a fost un succes imediat şi i-a adus o nominalizare la Premiul Hugo pentru cel mai bun roman al anului precedent, dar şi Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun scriitor aflat la începutul carierei (în 2006). În aceeaşi serie se înscriu şi alte romane: THE GHOST BRIGADES (2006), THE LAST COLONY (2007) şi ZOE’S TALE (2008), dar şi nuvela SAGAN’S DIARY (2006). LAST COLONY şi ZOE’S TALE au fost nominalizate la Premiile Hugo în 2007 şi 2009. A mai publicat romanele SF cu tentă umoristică AGENT TO THE STARS (2005) şi THE ANDROID’S DREAM (2006), precum şi nuvela THE GOD ENGINES (2009). În calitate de editor, a coordonat apariţia ediţiei cu numărul 4 din Subterranean Magazine, dedicată clişeelor literare, şi antologia METATROPOLIS (2009). Din septembrie 1998, blogul său, The Whatever, este unul dintre cele mai populare din lume; însemnările sale online i-au furnizat materialul pentru două culegeri de texte şi i-au adus în 2008 un premiu Hugo la categoria „scriitor-fan”.

 

Între 22 – 24 octombrie va avea loc, la Muzeul de Artă din Constanţa, cea de-a XX-a ediţie a Salonului Internaţional al Benzii Desenate din România. La această ediţie aniversară vor participa, ca invitaţi de onoare, Philippe Bercovici, cunoscut creator BD belgian de origine română, Georges Ramaioli şi Paul Laffont din Franţa precum şi artiştii români Puiu Manu, Lucian Amarii – Jup şi Radu Cătăniciu. Invitat special al ediţiei – şi maestru de ceremonii – va fi profesorul şi publicistul Adrian Cioroianu, un mare colecţionar de benzi desenate. La salon se vor vernisa mai multe expoziţii, unele de planşe originale (Toate pînzele sus, Lacul păsării Wandoo), Hommage a Claude Moliterni, Panorama métallique de la BD française etc.

Vor fi lansate cărţi cu şi despre benzi desenate: Toate pînzele sus!, de Puiu Manu, Lacul păsării Wandoo, de Radu Cătăniciu, Super Costel şi Confreria Pisicilor Negre, de Jup, Aventurile colegului Minitehnicus, de Radu Marian, Monografia Puiu Manu, de Dodo Niţă & Alexandru Ciubotariu, Visul lui Machiavelli – o culegere de articole scrise de Adrian Cioroianu pentru revista Dilema Veche (unele şi despre benzi desenate) etc.

Se vor decerna premiile la tradiţionalul concurs BD şi se vor organiza discuţii şi întîlniri între artiştii BD şi publicul amator. O librărie ad-hoc va propune cititorilor un larg evantai de albume BD franco-belgiene (la preţuri reduse) dar şi cele mai recente producţii româneşti.

Alte surprize, la faţa locului.

Manifestarea este organizată de Alianţa Franceză din Constanţa, Ambasada Franţei, Delegaţia Wallonie-Bruxelles, Asociaţia Bedefililor din România, în colaborare cu Muzeul de Artă şi editura Pavesio din Italia.

 

O nouă ședință a cenaclului ProspectArt va avea loc joi 14 octombrie, de la ora 18:00, la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu (Bd. Lascăr Catargiu nr. 21 fost Ana Ipătescu).

Vor citi:

Eugen Stancu: „Science fiction în România comunistă: Excurs metodologic”

Roxana Brînceanu: povestirea „Hadar” și un fragment din romanul „Ultima Teoremă” de Arthur C.Clarke și Frederik Pohl.

Silvana Șorop: povestirea „Voi vedea din nou”.

Balin Feri: povestirea „Ultima naștere”.

 

Ştefan Agopian va primi miercuri seara Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia, în valoare de 100.000 de lei, aproape 30.000 de euro, în cadrul festivităţilor de la Clubul Prometheus, care vor fi transmise în direct pe internet de către profesioniştii de la Happy Fish.

În lunga sa carieră, Ştefan Agopian a adus literaturii române un suflu aparte. A vorbit lumii despre obicieuri, întîmplări orientale, parodiind prezentul prin fapte din trecutul istoric. Personajele sale excelează între francheţea morţii şi determinarea unor timpuri apuse, mai mult prin înscrierea într-un context decît prin intriga, atît de rîvnită în spaţiul balcanic. El a venit cu un stil propriu într-o apăsătoare şi canonică ierarhie a generaţiilor. Cine vrea să aibă un autor român autentic în bibliotecă are la îndemână cele două volume de Opera Omnia:

Ştefan Agopian – Opere I. Însemnări din Sodoma. Drumul. Republica pe eşafod. Ziua mîniei. Manualul întîmplărilor. Tache de catifea

Ştefan Agopian – Opere II. Sara. Tobit. Fric

Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima i se va acorda lui Andrei Terian.

(sursa: BOOKiseala)

Tagged with:
 

Emisiunea Literatura de azi, realizată de criticul literar Daniel Cristea-Enache, revine din 11 octombrie cu un format nou în grila de toamnă a TVR Cultural.

Durata mărită (50 de minute) înseamnă o emisiune în două acte, cu o temă văzută din două perspective. Legătura dintre cei doi scriitori invitaţi e dată de compatibilitatea de subiect şi viziunile diferite asupra acestuia (dar nu la modul ostentativ).

Altfel spus, va fi vorba (tot) despre cărţi bune, autori importanţi, noutăţi şi valori confirmate. Despre coerenţă şi diversitate în avanscena literaturii române contemporane.

Să descoperim împreună cărţile anului şi să-i cunoaştem pe autorii lor, în fiecare luni seară, de la 21.30, la TVR Cultural.

*

Prima ediţie din această toamnă a emisiunii Literatura de azi (luni, 11 octombrie, ora 21.30) aduce în prim-plan două romane ce rememorează, în maniere diferite, perioada ceauşistă.

Criticul literar Daniel Cristea-Enache propune o emisiune în două acte, avîndu-i ca invitaţi pe prozatorii Ioan Groşan şi Radu Pavel Gheo. În cuvintele criticului, Un om din Est arată „un Groşan vechi şi totodată nou prin arhitectura mobilă a cărţii, arta literară şi fineţea observaţiei; şi prin romanescul existenţial pe care cei doi profesori de română dintr-un orăşel de provincie încearcă să-l ridice la intensităţile şi expresivităţile ficţiunii”.

Iar romanul lui Gheo, Noapte bună, copii!, „se citeşte cu atenţia cu care vezi că a fost scris; şi este o operă de vîrf pentru un prozator încă tînăr şi pentru o întreagă generaţie”.