Așa că, la începutul fiecărei luni vom posta caledarul lunii respective. Linkurile sînt la articolele de prezentare din 2010.

4.08.1962 – s-a născut Emilian Bazac
8.08.1964 – s-a născut Dănuț Ivănescu
9.08.1947 – s-a născut Mihai Bădescu
9.08.1954 – s-a născut Vasile Sandu
9.08.1976 – s-a născut Ion Udrea
9.08.1976 – s-a născut Titus Udrea
12.08.1968 – s-a născut Mihai Samoilă
13.08.1956 – s-a născut Marian Mirescu
13.08.1958 – s-a născut Cătălin Ionescu
13.08.1966 – s-a născut Călin Giurgiu
15.08.1957 – s-a născut Ovidiu Bufnilă
15.08.1973 – s-a născut Eugen Sasu
15.08.1975 – s-a născut Valentin Soare
18.08.1971 – s-a născut Florin Pîtea
18.08.1976 – s-a născut Traian Bădulescu
20.08.1957 – s-a născut Sorin Antohi
20.08.1964 – s-a născut Iulian Dorobanțu
22.08.1954 – s-a născut George Ceaușu
23.08.1954 – s-a născut Bogdan Teodorescu
24.08.1928 – s-a născut Florin Gheorghiță
28.08.1967 – s-a născut Olimpia Maria Buda
26.08.1952 – s-a născut Sorin Ștefănescu
31.08.1967 – s-a născut Paul Tudor
31.08.1973 – s-a născut Ona Frantz

Dacă aveți corecturi sau adăugiri de făcut… vă așteptăm (în comentarii sau pe mail).

Prozator şi critic literar. Doctor în filologie la Universitatea din Iaşi cu o teză despre Opera lui Marin Preda. Redactor la “Astra”, revistă de cultură, Braşov (1966 – 1974). Redactor la “Luceafărul”, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, Bucureşti (1974 – 1992). Corespondent la Bucureşti al postului de radio “Deutsche Welle”, Köln, Germania (1990 – 1994).

Susţine o rubrică bisăptămînală de opinii la ziarul “Monitorul Expres”din Braşov (2000 – 2007).

Romane: Literaţii se amuzau (1983), Curajul (1985), Coborîre în ape (1986), Platforma (1988), August-Decembrie (1990).

Romane (sub pseudonimul Paul Antim): Dispariţia unui contabil (1977), Balaban şi statuia (1981), Un casanova călătoreşte spre iad (1992).

Romane SF: Sfera (1973), Visul lui Stephen King (2002), Curtezana onestă și astrologul (2011).

Romane SF (sub pseudonimul Roberto R. Grant): Zeul apatiei (1998), Animalul de beton (1999).

Volume de povestiri: Mozart şi moartea (2003, online). SF: Vocile vikingilor (1970), Lumea lui Als Ob (1981).

Critică şi istorie literară: Incursiuni în literatura de azi (1971), Zaharia Stancu (1974), Patria şi cuvîntul poetic (1981), Analogon (1981), Existenţe ironice. Personajele lui Marin Preda (2006, online), Literaţi şi sefişti. O confruntare de mentalităţi (2007).

Reportaj: Cuvintele unei călătorii (1981).

Premii literare. Premiul CC al UTC, pentru Vocile vikingilor, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Braşov, pentru Incursiuni în literatura de azi, Premiul Statueta de Argint, la Conferinţa Internaţională a autorilor de literatură SF, Poznan (Polonia), 1973.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1971.

Site propriu/favorit http://voicubugariu.blogspot.com/

Marcel Luca, Timișoara, Zilele HELION, 18 martie 2011

Marcel Luca s-a născut la 1 iulie 1946, la Ianova, judeţul Timiş. După studiile liceale a funcţionat ca tehnician la Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara pînă în anul 1995, cînd devine editorialist la revista cu profil agricol “Anotimpuri”, pînă în anul 2005. În prezent este pensionar.

Este unul dintre membri de început ai cenaclului “H.G.Wells” din Timişoara (1969), al cărui secretar literar a fost între anii 1970-1978, fiind (împreună cu Cornel Secu) editorul primului fanzin tipărit din România, “Paradox” (nov. 1972).

Debutează în Colecţia “Povestiri ştiinţifico-fantastice” nr. 382/1970. Publică proză, eseuri, recenzii şi bibliografii în “Paradox”, “Helion”, “Biblioteca Nova”, “Omicron”, “Amfiteatru”, “Vatra”, Almanahul “Anticipaţia”, Almanahul SF “Helion”, “Forum studenţesc”, “Renaşterea bănăţeană”, “Paralela 45″, “Timişoara”, “Orient latin”, “Jurnalul de Timiş”, “Telegraful” (Neamţ), “Banatul”, “Romániai Magyar Szo”, “Luceafărul copiilor”, “Curierul naţional magazin”, “Atac de Banat”, “Anotimpuri”, “Drapelul roşu”, “Vestul”, “Ecologistul”, “Foaia bănăţenilor”, “Alfa Magazin (Arad), “Agricultura Banatului”. Proză SF în antologiile: “Alpha – O antologie a literaturii de anticipaţie romîneşti” (Ed. “Scrisul romîneasc”, Craiova, 1983), “Avertisment pentru liniştea planetei – o antologie de literatură de anticipaţie romînească” (Ed. “Albatros”, Bucureşti, 1985), “Robu, Cornel – Timpul este umbra noastră – o antologie a anticipaţiei romaneşti” (Ed. “Dacia”, Cluj-Napoca, 1991), “La orizont această constelaţie” (Ed. “Albatros”, Bucureşti, 1990, “Anatomia unei secunde” (Ed. “Facla”, Timişoara, 1990).

Este distins cu numeroase premii la Convenţiile naţionale ale cenaclurilor SF, de ziarul “Scînteia tineretului”, cu “Premio Europa” pentru scenariu b.d. (ilustraţii Sandu Florea), la Stresa, Italia, 1980.

Este întemeietorul “Fundaţiei Europene, Fictive şi Aeriene Marcel Luca şi ciracii lui”, care de aproape două decenii este prezentă la toate manifestările festive ale sefiştilor timişoreni precum Trăznălioanele şi Revelioanele SF.

Volume publicate: “Vreau să fiu cosmonaut”, versuri (Ed. “Sport-turism”, Bucureşti, 1973), “Tică automobilist”, versuri (Ed. “Sport-turism”, Bucureşti, 1975), “Tactică şi strategie”, povestiri SF (Ed. “Marineasa”, Timişoara,1998 şi pe site-ul clubului H.G. Wells), “Ghin a lu’ Lunghin şi dilemele Tranziţiei”, poezii în grai bănăţean (Ed. “Marineasa”, Timişoara, 1998 şi pe site-ul Bibliotecii Județene Timiș), “Fascinaţia calendarului – Jurnal eclectic”, eseuri jurnalistice (Ed. “Marineasa”, 2000), “Coctail cvasisatiric în stihuri şi proză” (Ed. “Marineasa”, 2000), “Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă pedologică”, în colab. cu Dorin Ţărău, lucrare ştiinţifică (Ed. “Marineasa”, 2002 şi, secvenţial, pe Internet).

Sandu Florea

A absolvit liceul la Brad și Institutul de Arhitectură la București.

Prima bandă desenată, Năzdrăvăniile lui Păcală, a fost publicată în serial în revista Luminița (1968).

După terminarea facultății estee repartizat la Timișoara, unde frecventează cenaclul H.G. Wells. Scrie proză, ilustrează fanzinul Paradox și publică primul album BDSF din România: Galbar, după o povestire de Ovidiu Șurianu.

În 1975 revine în București și se dedică integral benzilor desenate.

A editat revistele BD Carusel și Proteus.

A colaborat cu mai mulți scriitori români, creînd benzi desenate după povestiri de Cristian Lăzărescu, Györfi-Deák György, Ovidiu Bufnilă și a scris texte pentru benzi desenate de Tudor Popa, Daniel Rizea, Cătălin Gospodin.

În fiecare an, la Salonul BD de la Constanța, se acordă Premiul Sandu Florea unui artist român cu o contribuție importantă în domeniul BD.

În prezent locuiește în Statele Unite, unde a lucrat pentru Marvel, DC Comics, Dark Horse etc., contribuind la serii celebre de BD cum sînt Conan, Spider-Man, Captain America, Fantastic Four, X-Men, Batman, Buffy ș.a.

SITE: http://sanduflorea.com

Este absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială a Institutului Politehnic “Traian Vuia” din Timişoara.

A debutat în 1983, în revista Helion, cu povestirea „Acasă“. A publicat în Paradox, Helion, Jurnalul SF, Orient Latin ș.a.

În 1996 s-a stabilit în Canada.

Volume publicate: Un om din Wayfalua (Marineasa, 1994), Aș crede în Dumnezeu (Cartea Românească, 2005), Un om din Wayfalua și alte povestiri (Bastion, 2009).

Împreună cu Tomislav Šakic a publicat antologia Ad Astra (2006), cuprinzînd science-fiction croat din perioada 1976 – 2006. Aceeași echipă editează revista bianuală Ubiq.

Pentru povestirile sale a primit trei premii SFERA, pentru ilustrații două, și unul ca editor al antologiei Ad Astra.

A publicat povestiri în reviste din Germania, Danemarca, Serbia, Argentina, Grecia, China, Italia, Franța, Polonia.  Are o povestire inclusă în The Apex Book of World SF (2009).

În 2003 a publicat volumul de povestiri Păsări oarbe (Slijepe ptice).

Publicul român a luat cunoștință cu scrierile lui Aleksandar Žiljak prin intermediul site-ului SRSFF.

În curînd revista Galileo îi va publica povestirea „Ultramarin!“.

A debutat în revista Lumi Virtuale nr.42-43/2003 cu povestirea „Colecţionarul de îngeri“.

Este prezentă în antologiile Titania (Ed. Altum, 2004) şi AtelierKult: povestiri fantastice (Millennium Press, 2005), Dansînd pe Marte și alte povestiri fantastice (Millennium Books, 2009).

În ultima vreme s-a remarat şi prin traducerile din Nicola Griffith (Rîul liniştit – premiul KULT 2005 pentru traducere), Orson Scott Card, Richard Morgan, Arthur C. Clarke.

Volume publicate: Sharia (Tritonic, 2005) – roman.

Dodo Niță

Din 1988 pînă astăzi a publicat mai multe sute de articole, în principal despre benzi desenate, în paginile a numeroase reviste și ziare din România (Argonaut/Fergonaut, Ah, BD!, Orion, Mini Azi, Strip Top, La Lettre de Walonie-Bruxelles a Bucarest, Autograf MGM, Vineri, supliment al revistei Dilema, Cultura, Secolul 21, Time Out, Universul Școlii, revista 2000 Plus, Magazin de Cartofilie, Filatelie și Numismatică, Jurnalul de Dolj, Gazeta de Sud, Curierul Național, Jurnalul Național, Magazin Exploziv, revista 467, Anticipația, Ficțiuni, Fiction.ro, Magazin Fantastic, Jurnalul SF, Nautilus, Pro-Scris etc.), dar și din Franța, Belgia, Italia, Portugalia, Cehia, Serbia, Danemarca, Suedia și Finlanda.

Este autorul urmatoarelor cărți consacrate celei de-a noua arte: Istoria Benzii Desenate Românesti (ed. SFVA, Craiova, 1992), Dicționarul Benzii Desenate din România (ed. Aius, Craiova, 1996, ediția a doua la ed. MJM, Craiova, 2005), Europa Benzilor Desenate (ed. Pol Media, București, 2001), Tintin en Roumanie (ed. MJM, Craiova, 2003, ediția a doua în 2007), Vîrsta de aur a benzii desenate românești (ed. MJM, Craiova, 2004) precum și al capitolului despre BD din România din BD GUIDE 2005 – Encyclopedie de la Bande Dessinée Internationale (ed. Omnibus, Paris, 2004).

De asemenea, a tradus din limba franceză mai multe benzi desenate de Juillard & Cothias, Morris, Louis Cance. A semnat volumul «Extravagantul» Vlad Mușatescu (ed. MJM, Craiova, 2002).

A scris prefața la romanul Obsedatul, de San-Antonio (ed. Forum, 1999) postfața la romanul Fundația, de Isaac Asimov (ed. Nemira, 1993) și capitolul despre benzi desenate din Dicționarul SF coordonat de Dan Pavelescu (ed. Nemira, 1999).

Pentru contribuția sa la promovarea limbii și culturii franceze în România, Dodo Niță a primit în 2001 titlul de Cavaler al Ordinului Les Palmes Academiques (Franta), iar în 2006 pe cel de Cavaler al Ordinului Leopold al II-lea (Belgia).

A publicat sute de articole despre literatura și filmul horror în Supernova, Jurnalul SF, F&SF Magazin, Alternativ SF, Zona 51. A tradus cărți de Graham Masterton, Richard Matheson, Michael Moorcock, Laurel K. Hamilton.

Împreună cu Dragoș Cojocaru și Michael Haulică a realizat prima serie a suplimentului Supernova. Împrună cu Dragoș Cojocaru a realizat F&SF Magazin și Zona 51.

În 2003 a publicat Dicționar horror (Institutul European, Iași).