Ştiinţă & Tehnică 11, februarie 2012

Începînd de azi, la toate punctele de difuzare a presei, este disponibil numărul 11 al revistei Ştiinţă&Tehnică.

În noua ediţie a revistei puteţi citi despre cele mai importante invenţii şi inovaţii europene care ne vor schimba viaţa, veţi afla ce se întîmplă dacă temperatura globală creşte cu 4 grade Celsius, veţi descoperi tehnologiile de ultimă generaţie care înzestrează soldaţii de azi şi de mîine, veţi călători alături de planeta noastră, vreme de 1 an, prin Galaxie.

Putem avea cele mai eficiente arme cu putinţă. Putem construi roboţi sofisticaţi, care să poarte bătăliile în locul omului. Putem elabora tehnologii cu ajutorul cărora să nimicim forţele inamice pe scară largă. De toate acestea dispun armatele ţărilor care au o economie suficient de dezvoltată. Dar adesea se uită un lucru. Ceva care nu s-a schimbat din momentul în care homo sapiens a pornit pe calea războiului. Îndată ce a fost distrusă capacitatea de rezistenţă a inamicului, teritoriul acestuia trebuie ocupat de forţele proprii. Dacă nu faci asta, întreg efortul depus a fost inutil. Trebuie să intre în scenă infanteristul. Care sînt atuurile hi-tech ale soldatului secolului XXI vă invităm să aflaţi din articolul de tehnologie militară al ediţiei de februarie 2012 S&T.

Cercetarea științifică nu poate fi izolată de contextul economic în care se desfășoară și de efectele pe care le produce acesta. Caracterele cercetării științifice și tehnologice trebuie raportate la cele ale dezvoltării economice și sociale de care sînt – în fapt – de neseparat. De-acum aproape că nu trece o zi fără ca economiștii, politicienii și analiștii să nu ne amintească faptul că economia europeană pierde teren. Există însă o singură cale pentru a ieși din criză: să mizăm pe cercetarea științifică și inovația tehnologică, unicele instrumente disponibile pentru a recîștiga competitivitatea pierdută și a atinge nivelurile de creștere economică capabile să reducă simultan rata șomajului și datoria publică a statelor europene. Care sînt aşadar marile inovaţii europene care ne vor schimba viaţa, plus cine şi ce mai inventează astăzi în UE vă poftim să aflaţi în dosarul S&T.

Tot din ediţia de februarie, aflăm ce s-ar întîmpla dacă temperatura globală ar crește cu 4 grade Celsius? Dacă există o alternativă la cianuri pentru Roșia Montană? Cît de bine sînt documentate ştiinţific experienţele de dinaintea morţii?

Știință&Tehnică și-a propus întotdeauna să dezbată și să aducă în fața publicului avid de cunoaștere secretele științelor de orice fel. Iar povestea științei care a încercat să facă lumină în tenebroasa lume a crimei este, fără doar și poate, una care merită cu prisosință spusă. O aflaţi documentată pe larg într-un excelent articol din numărul următor al revistei.

De asemenea, la rubrica de astronomie susţinută de Cătălin Beldea descoperim ocolul Soarelui în 365 de zile: cu cine se întîlnește planeta noastră de-a lungul unui an? Alexandru Mironov dezvăluie o foaie de parcurs pentru specia umană în următorul milion de ani, iar fizicianul Andrei Dorobanţu se întreabă, în continuarea articolului de luna trecută, dacă psihoistoria lui Asimov devine realitate?

În sfîrşit, în paginile grupate de Michael Haulică sub genericul „Ştiinţă / Ficţiune”, puteţi citi un interviu cu editorul Horia Nicola Ursu, despre relaţia dintre literatură şi ştiinţă, precum şi mai multe semnale editoriale, în care ne sînt prezentate volume noi de la Millennium Books, Leda şi Eagle.

Revista Ștință&Tehnică a fost relansată de Fundația Dinu Patriciu împreună cu Adevărul Holding, la începutul lunii aprilie 2011. Apare lunar în 120 de pagini bogat ilustrate, pline de informație de cea mai bună calitate, și costă numai 8,8 lei. Dacă vă place S&T, aflaţi de aici cum vă puteți abona!